Scriitori ai Transilvaniei. Dicţionar critic ilustrat, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014;
Un volum monumental, cuprinzând 556 de nume, a publicat Filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor din România. Acest Dicţionar critic ilustrat, extins între 1949-2014, este alcătuit de doamna Irina Petraş, critic şi istoric literar unanim apreciat pentru vasta sa activitate.
Două trăsături aparte disting acest dicţionar de toate celelalte apărute după 1989. Pe lângă scriitorii români figurează şi cei maghiari, iar iconografia dedicată fiecărui nume este mult mai bogată decât a dicţionarelor similare.
M-am uitat atent la sumarul în care, pe lângă numele bine cunoscute şi consacrate, figurează altele mai puţin vehiculate pe plan naţional. O justificare a lor poate fi înţeleasă prin faptul că selectarea a fost făcută de la mai multe Filiale ardelene ale Uniunii Scriitorilor.
Dar despre această alcătuire este preferabil s-o urmărim chiar pe Irina Petraş:
„Acest prim volum al dicţionarului de Scriitori ai Transilvaniei numără, fără pretenţii de exhausivitate, scriitori activi în zona Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor în perioada 1949-2014 (este şi un volum aniversar, sărbătorind cei 65 de ani ai Filialei clujene). Acoperă, aşadar, judeţul Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare, parţial, Mureş, Bihor, Alba. Am invitat să răspundă la chestionar scriitori din Filialele Alba-Hunedoara şi Mureş (deocamdată), pentru ca aria transilvană să fie şi mai cuprinzătoare. Fiindcă am reţinut şi scriitori legaţi de Cluj, prin naştere, rădăcini, perioade de viaţă sau prin moarte, există şi un număr de reprezentanţi ai judeţelor Sibiu, Braşov, Harghita şi Covasna (pe care le are în vedere mai pe larg volumul al doilea al Dicţionarului). Apoi, am adăugat scriitori care au debutat prin Concursul de debut al Filialei Cluj, pe cei care au primit Premiul de debut sau alt premiu al Filialei. Nu lipsesc nici alte nume, de toate vârstele, cu participare consistentă în scrisul transilvan, chiar dacă nu neapărat legate de USR.
Dicţionarul nu valorizează, nu ierarhizează. El este întâi de toate un inventar şi, nu în ultimul rând, un album de familie. Sunt incluse, cu titlu onorific, (onorant pentru noi, în primul rând) nume importante ale literaturii române legate, într-un fel sau altul, de Cluj/Transilvania (de la Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu şi Ioan Alexandru la Ion Brad, Augustin Buzura, D.R. Popescu, Nicolae Breban, Ion Horea şi Nicolae Manolescu). Fişele acestora sunt sumare, reţinând mai ales datele transilvane ale biografiei lor“.
La aceste precizări se mai adaugă util şi următoarele:
„Este, totuşi, un dicţionar «de casă», cu accent neevitat şi inevitabil pe scriitorii de azi ai Filialei (Filialelor). Un inventar ilustrat cu extrase critice şi cu imagini, cu profesiuni de credinţă (unele decupate din interviuri), cu fragmente reprezentative (de unde şi calitatea de mică antologie). Se numeşte critic fiindcă reţine la fiecare autor referinţe critice (în majoritate, selectate de autorii înşişi, aşadar rareori «critice»). Oricum, cred în continuare că viaţa literară a unui loc îşi creşte vârfurile pe un fundal divers, inegal şi pestriţ, foarte activ, care întreţine, în cele din urmă, chiar nevoia de literatură“.
Fireşte că parcurgerea celor 500 de pagini mari m-a emoţionat adeseori, fiind vorba de atâţia colegi şi prieteni dragi, mulţi reîntâlniţi acum doar în fotografii. Iată doar câteva dintre ele: coperta primului număr al revistei Almanah literar din decembrie 1949, în care am redebutat; o fotografie datată „Bucureşti, 1953“, în care mă aflu împreună cu A. E. Baconsky, Victor Felea, Mircea Zaciu, Aurel Gurghianu şi Aurel Rău, ca participanţi la o Conferinţă pe ţară a Uniunii Scriitorilor; altă fotografie, din 1954, în camera mea clujeană din str. Şt. O. Iosif, nr. 2, în care eu citesc ceva, iar Mircea Zaciu bate la maşină şi Cornel Regman ascultă parcă amuzat; alta, mult mai târziu, la Bucureşti, împreună cu Radu Boureanu şi Nicolae Breban. Mai sunt şi altele, în care mă văd la diferite vârste şi în diverse locuri, precum şi două dedicaţii, cu care m-am mândrit toată viaţa: „Lui Ion Brad – cu bucurie nespus de rară de a fi întâlnit uniţi în aceeaşi fiinţă un poet şi un om. 23, iulie, 1954, Lucian Blaga“ şi „Poetului preţuit Ion Brad în amintirea unei ore încântătoare de convorbire. Septembrie, 1963. G. Călinescu“.
Sunt convins că, asemenea mie, mulţi alţi colegi vor îndrăgi această manieră de alcătuire a unui dicţionar literar.
Regret că dintre poeţii generaţiei mele lipseşte aici numele lui Alexandru Andriţoiu, prea repede uitat de noi, inclusiv de fiul său Mihai, un bogat om de afaceri.
Dar aceasta, nu alta, este lumea noastră de azi! Bine că mai avem şi
surprize plăcute ca apariţia marelui Dicţionar ilustrat al doamnei Irina Petraş.