De la bun inceput vreau sa fac o precizare: nu sunt partizanul sistemului de vot majoritar intr-un singur tur si consider ca atat PDL (in 2008, prin chiar vehementa presedintelui Romaniei), cat si USL (in 2012) au fost si sunt favorabile unui asemenea tip de scrutin nu din considerente de reprezentare, cat mai degraba din calcule seci privind maximizarea votului. In consecinta, ambele tabere aflate in conflict isi doreau/doresc acelasi lucru: cat mai multi reprezentanti in parlament. Aici lucrurile sunt clare. Ceea ce este de neinteles, irational, impotriva logicii elementare e tocmai modul in care a ales sa se amestece in aceasta chestiune Curtea Constitutionala (CC). Sa vedem despre ce este vorba.
Miercuri, 27 iunie 2012, CC a declarat neconstitutional proiectul de modificare a legii electorale, proiect initiat de USL si care prevedea alegerea parlamentarilor pe baza unui scrutin majoritar intr-un singur tur, pragul de 5% fiind eliminat. Proiectul de lege a fost contestat de PDL pe motivul ca incalca normele privind principiul egalitatii si al reprezentativitatii in drepturi. CC a luat act de doleanta democrat-liberalilor si le-a transmis un semnal pozitiv: contestatia lor se admite. Proiectul de lege este neconstitutional. Ceea ce pare halucinant e tocmai modul cum a ales CC sa-si argumenteze optiunea. Nu a facut referire la faptul ca in an electoral nu este normal sa schimbi regulile, nu, CC a ales sa-si motiveze decizia pe considerente de reprezentativitate. Incredibil. Dar ce inseamna principiul reprezentativitatii si egalitatii in drepturi? Ce scrie in Constitutie vizavi de alegerea camerelor? Pãi, sa citim:
Articolul 62, Alegerea Camerelor
1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.
Dupa cum reiese din acest articol, nu se precizeaza nimic in legatura cu reprezentativitatea. Cred ca ar trebui sa ne lamureasca onor. CC in legatura cu sensurile acestui termen, pentru ca nici DEX-ul nu urmeaza logica CC: Reprezentatív, -a, reprezentativi, -e, adj. 1. (Despre un organ sau un sistem de guvernare) Care reprezinta o colectivitate si actioneaza in numele ei, fiind constituit prin alegeri. 2. Care (prin insusirile sale) reprezinta, ilustreaza epoca, mediul, curentul din care face parte. (Substantivat, f.) Echipa care reprezinta o asociatie sportiva, o tara etc. – Din fr. représentatif.
CC stabileste o premiera: lanseaza ideea ca reprezentativitatea este apanajul unui anume sistem electoral (proportional, majoritar, mixt sau cum se mai numesc acestea). Trebuie sa recunoastem este o premiera mondiala, si pentru asta CC merita un premiu, in fond, a si fost decorata in corpore de presedinte. Totusi, ar trebui precizate cate chestiuni care tin de logica bunului-simt. Romania de azi isi alege reprezentantii pe baza mai multor formule electorale: scrutin majoritar intr-un singur tur pentru primarii localitatilor (forma de scrutin votata chiar de cei care se opun acum, ma refer la PDL, desigur) si pentru presedintii consiliilor judetene, majoritar in doua tururi pentru alegerea presedintelui Romaniei, proportional pentru alegerea consiliilor locale si mixt (o incalceala proportionalo-mixta care a salvat, in 2008, PNL-ul de la disparitie). In total, patru formule diferite. Nu le declara CC si pe acestea neconstitutionale? Nu gaseste nimerit sa se autosesizeze? Sau aici nu exista motive intemeiate pentru contestare?
In fond, ce i s-a reprosat votului majoritar intr-un singur tur? Pai, in opinia PDL-ului si a CC, chestiunea de nereprezentativitate se refera la faptul ca, in sensul acestei formule electorale, poti avea, sa zicem, 20% din numarul de voturi la nivel national, iar partidul sa nu obtina nici un mandat. Este posibil, desigur, si e unul dintre punctele slabe ale unui asemenea tip de scrutin. In Marea Britanie, care tine alegeri folosind un asemenea tip de scrutin, Partidul Liberal Democrat (al treilea partid dupa Conservatori si Laburisti) este vesnic dezavantajat in competitia electorala. Dar acelasi lucru se intampla acum in cazul primarilor, presedintilor consiliilor judetene si al presedintelui Romaniei. Daca un partid obtine mereu al doilea sau al treilea loc in majoritatea localitatilor tarii, va avea un scor electoral foarte bun, dar mandatele obtinute vor fi foarte putine. Insusi presedintele Romaniei a fost votat de numai 51% dintre romani, dar asta nu ne-a facut sa credem ca este mai putin reprezentativ. Putem sa luam si un alt exemplu: chiar formula din 2008 este una care, in logica bizara a CC, este nereprezentativa. Sa presupunem ca un partid X va castiga, cu 50% plus un vot, 468 din cele 470 de mandate cate au existat in 2008. Legea electorala, in actuala ei formula, permite o asemenea situatie. Pentru toate celelalte partide, indiferent ce scoruri au obtinut, doar doua mandate le pot reveni. Asta ar inseamna ca sistemul actual este unul nereprezentativ? In opinia CC se pare ca da!
Un alt exemplu: pragul electoral de 5%. Partidele mari sunt perfect avantajate de existenta pragului electoral, este logic, nu? La fiecare scrutin electoral mai mult de 20% dintre cetatenii Romaniei, aceia care au votat partide mici ce nu au depasit pragul electoral, nu isi gasesc reprezentarea in parlament. S-a plans vreodata CC de nereprezentativitatea cetatenilor aflati in aceasta situatie? Desigur ca nu. Daca parlamentarismul si democratia reprezinta arta negocierii, ei bine, atunci sa eliminam pragul electoral si sa le dam posibilitatea cetatenilor Romaniei, prin reprezentantii lor, sa-si negocieze politicile economice si sociale pe care le considera a fi cele mai bune pentru ei. Sau nu este logica o asemenea gandire? Nu este posibil ca la toamna sa avem sase partide care pot obtine, fiecare, 4,5% din totalul voturilor si care, in consecinta, sa nu aiba nici un reprezentant in parlament? Ce ii opreste pe cei de la CC sa declare si aceasta formula electorala neconstitutionala?
Ceea ce vreau sa subliniez este faptul ca sistemele electorale sunt simple mijloace pentru atingerea unui scop major: alegerea reprezentantilor. Fiecare prezinta avantaje si dezavantaje. Ele nu sunt scopuri in sine si nu sunt infailibile. A nu intelege asemenea lucruri elementare tine fie de un deficit de intelegere in ceea ce priveste functionarea mecanismelor democratice, fie de ralierea unor institutii (in cazul de fata, CC) in slujba unor interese de grup, care nu tin de corecta functionare a institutiilor statului. Sunt lucruri flagrante, vizibile cu ochiul liber de un observator cat de cat informat al spatiului public. Despre partide ne-am lamurit, ele se inchina unor idoli falsi care le aduc un mai mare succes electoral. In aceasta postura se plaseaza toate cele trei mari partide: PSD, PNL si PDL. Ceea ce bulverseaza este atitudinea CC, o institutie ce trebuie sa fie nepartinitoare. Numai ca noi observam altceva, si anume ca aceasta este profund implicata in politica partidelor si isi depaseste atributiunile care-i dau sens si viata.
Intr-un articol din 2005 („Desfiintarea Curtii Constitutionale“, Revista 22, 04.10.2005), Catalin Avramescu (actual ambasador al Romaniei in Finlanda si fost consilier prezidential) scria despre inutilitatea Curtii Constitutionale, marjand pe considerentul ca aceasta zadarniceste efortul de modernizare si reforma: „Daca Romania doreste sa efectueze o reforma veritabila, care sa o aduca mai aproape de democratiile consolidate, Curtea Constitutionala trebuie eliminata… Constitutionalitatea legilor poate si trebuie asigurata altfel, prin mecanismele deja existente ale comisiilor juridice, ale dezbaterilor in parlament sau prin veto-ul prezidential. E inacceptabil ca un grup de indivizi care nu au un mandat de la popor, care nu dau socoteala nimanui si care nu au vreo pregatire, in acest sens, sa cenzureze fara drept de apel deciziile puterii supreme in stat, Legislativul.
Curtea Constitutionala trebuie, asadar, desfiintata. Ma indoiesc cã o va regreta cineva, afara de cei care iau un salariu de acolo si care nu au miscat un deget atunci cand patronul lor a calcat in picioare Constitutia, facand campanie electorala pe cand ocupa, pentru a treia oara, oficiul de presedinte.“
O tempora, o mores! Erau vremurile cand pana si actualul presedinte comenta inca deciziile CC, numai ca acum, cand Curtea se pune chezas reformei de sorginte prezidentiala, lucrurile s-au mai schimbat, pe ici, pe colo, prin partile esentiale. Ceea ce ne mai ramane noua, cetatenilor, este sa observam simplele fapte: intre disputa partidelor se insereaza si CC, „facand campanie electorala“ (am citat aici din
C. Avramescu). In continuare, noi, cetatenii, asteptam sistemul de vot mesianic care sa ne mantuiasca electoral. In acelasi timp, ramanem cu totul orbi la derapajul institutiilor statului de drept.