Glamour, culori fluorescente, sacose de platic, sexualitate de tip Hollyood, jucarii de plus, programe de calculator, grafice economice, cutii de bere, figuri anonime, atitudini erotice, automobile sfarâmate, pantere, gogosi, costume de baie. Extras periodic din registrul de expresivitate vizuala pentru uzul artistilor contemporani.
La Adrian Ghenie, figurativul are nume proprii si ele sunt Hitler, Ceausescu sau Elvis Presley. Un Elvis pictat de Ghenie în 2009 s-a vandut recent la Londra, într-o licitatie Sotheby’s, cu peste 250 de mii de euro. Era „The King“. Într-o licitatie la Bucuresti, un anonim pictat de Dumitru Gorzo în tabloul „Liliecii“ a fost cumparat cu 8.000 de euro. Anonimul în cauza avea o sacosa galbena de supermarket, statea pe un scaun si citea ceva care nu putea sa fie chiar bonul de casa pentru ca sacosa parea prea uzata pentru a indica recente cumparaturi. Deasupra capului barbatului, în partea superioara a lucrarii, scene erotice pana la porno. Gorzo mai picteaza si portrete ale taranilor din Maramures, un fel de studiu antropologic asupra derutei pe care globalizarea o produce în mediul rural. Luna trecuta, un cuplu de astfel de tarani a fost cumparat cu 1.500 de euro.
Marxismul unui fund de femeie
Arta se vinde si se discuta în public. Publicul poate avea o idee despre orice, cu o conditie: acest orice trebuie sa fie recunoscut sau identificabil cotidian. Pe de alta parte, preocuparile principale ale artistului, o anxietate a lui, psihologica, îl conduc catre probleme istorice si subiecte social-politice. Din amandoua, ajungem la una si aceeasi: estetica marxista. Cea care ne învata ca, odata ce situatia sociala si economica influenteaza viata individului, rolul artei în acest context este de a reprezenta aceasta situatie. Poate sa o reprezinte si critic, e voie. Asa accedem, la un artist ca Nicolae Comanescu, la un unghi de vedere al realitatii consumeriste printre coapsele unei femei în bikini bleu-cyan intrand usor, cinematografic, în apa unui ocean pe care plutesc corabii vechi cu panze. Lucrarea e dintr-o etapa mai veche a creatiei artistului (2000-2007). Acum Comanescu e preocupat – argezian environmentist – mai mult de materialele pe care le foloseste în lucrari: pictura cu praf de strada si pulbere de cladiri vechi.
Metafizica din Windows ’95
Florin Ciulache picteaza branduri din industria mass-media. Lucrare sa „Cartoon Network Studios“, datata 2004, a fost cumparata într-o licitatie a casei Artmark pentru suma de 1.500 euro. Artistul mai picteaza mire de televiziuni, imagini de Windows ’95, print screen-uri din emisiuni transmise de National Geographic, prognoze meteo de pe Yahoo Weather sau previzionari economice, statistici si grafice ale pietelor de capital. Galeria H’art îi gaduieste cateva lucrari din seria „Apocalipsa se amana“, cu imagini iconice ale scalelor de temperatura publicate pe site-ul de starea vremii.
Mihai Florea a abordat alta zona: societatea glamour. Prin urmare picteaza chipuri de femei de pe copertele revistelor de lifestyle carora le adauga texte satirice sau comice. La Anaid Art Gallery, unde a si debutat în 2011, are mai multe lucrari din seria Eye Candy. Pe un „Eye Candy numarul 3“ Mihai Florea plaseaza un citat atribuit lui Descartes si unul lui Voltaire, carora le raspunde Frank Sinatra. Într-o alta lucrare, unui corp de femeie îmbracata doar în ciorapi negri de plasa îi ataseaza o razatoare de bucatarie.
Mihai Florea şi societatea glamour
Hiper-post-realism-socialist
Patru copii care se joaca langa un zid de pe care cade tencuiala, o fetita care mananca o felie de tort, o ciocnire auto pe sosea cu tot cu ambulanta venita la fata locului, o procesiune de înmormantare, o familie langa piscina, mai multi turisti pe un ponton. Roman Tolici picteaza fotografie: instantanee, poze de vacanta sau de familie, fapt divers. Ca sa nu piarda nimic din momentul pe care îl doreste pastrat foloseste si tehnica fotografierii în rafala. O lucrare de acest gen, intitulata „Un joc“ s-a vandut într-o licitatie Artmark, în 2011, pentru suma de 5.500 de euro. Cu fotografia din pictura lui Tolici s-ar putea ilustra, fara probleme, toate rubricile unui ziar care sa comunice ca viata e frumoasa, oamenii sunt fericiti, dar uneori mai au loc si accidente.
La Dorel Topan, sfera figurativa include o gramada (si la propriu si la figurat) de jucarii. Jucariile ies din cutii mari de carton sau din sacose pe care pot fi identificate usor branduri ale fabricantilor de ciocolata sau ale lanturilor de magazine. Pentru o astfel de gramada de jucarii, întinsa cu pensula pe o panza de 120 x 140 cm, un cumparator a platit într-o licitatie, anul trecut, suma de 1.800 de euro. Trei cutii de bere sub titlul „Poveste mioritica“, într-un tablou la fel de impresionant ca dimensiuni, au fost cumparate cu un pret semnificativ mai mic: 750 de euro.
Un registru de expresivitate vizuala, în mare, destul de coerent: iconuri pop pentru/împotiva unui public obisnuit cu un vizual al reclamei, afisului, fotografiei, videoclipului, filmului, serialului tv etc. (Carmen Corbu)