Fiti calmi si blocati ACTA!

S-a spus ca în jurul ACTA (Acordul comercial de combatere a contrafacerii, pe româneste) s-a stârnit un val întreg de paranoia. „Nu vrem puscarie pentru o melodie“, strigau protestatarii din Piata Universitatii, mobilizati la primul mare protest anti-ACTA din România, pe 11 februarie. Chiar asa sa fie, puscarie pentru o melodie?
În fond, protestatarii repeta si ei niste refrene. Nu stii ce calitate au: o fi iesit societatea civila de buna calitate sa protesteze anti-ACTA, sau te trezesti ca taman aia de proasta calitate ocupa, iar, Piata Universitatii? Or fi citit protestatarii astia acordul din scoarta-n scoarta, sau îsi dau cu parerea luându-se dupa postarile altor protestatari, de pe Facebook? Atâtia oameni se opun, în România, exploatarii de la Rosia Montana dar, cu siguranta, doar unul dintr-o mie ar avea cunostintele tehnice sa priceapa un studiu serios de fezabilitate asupra subiectului. Daca nu ne pricepem, de ce ne dam cu parerea asupra unor chestiuni asa de importante pentru viitorul României, precum Rosia Montana si ACTA?
Pentru a vedea daca oamenii aceia care au iesit în piata au sau nu vreun motiv sa agite pancarte pe care scrie „PaACTA cu Diavolul“, sa vedem ce spun specialistii. Monica Lupascu este avocat, e specializata în problema drepturilor de proprietate intelectuala si este membra a Asociatiei pentru Tehnologie si Internet. Aha! Pare taman persoana potrivita pentru a discuta despre ACTA, iar pe blogul ei, cyberlaw.ro, scrie un articol intitulat, la fix,  „Cum poate arata Internetul dupa semnarea ACTA“. Monica aduce câteva obiectii punctuale acordului; citez temele mari: „ACTA propune definitii diferite de cele consacrate la nivel european/international pentru anumite institutii corespondente drepturilor de proprietate intelectuala“; „Procedurile speciale de genul masurilor asiguratorii si al ordonantelor presedintiale vor putea fi accesate de titularii de drepturi NU doar în circumstante exceptionale, ci în orice cauza de încalcare a drepturilor de proprietate intelectuala“; „Tot în contextul drepturilor omului, trebuie mentionate si evidentele abuzuri ce se pot naste în contextul existentei unor norme al caror subiect îl constituie atât «faptuitorul real», cât si «faptuitorul presupus»“.
Bogdan Manolea este jurist, director executiv al ApTI. Pe blogul sau, legi-internet.ro, scrie un articol intitulat, la fel de oportun, „Top cinci probleme ale tratatului ACTA“. Înca din primele rânduri, nu e loc de dubii: „ACTA ar trebui sã fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, este doar o batjocura la adresa cetatenilor obisnuiti si un exemplu perfect de lipsa minima de transparenta legislativa“. Cele cinci probleme mari, în opinia lui Bogdan Manolea: „Monitorizarea utilizatorilor pe Internet“; „Ignorarea statului de drept si «privatizarea aplicarii legii»“; „Pedepse penale pentru avantaje economice «indirecte»; „ACTA a fost negociata nerespectând cele mai elementare reguli de transparenta. Reprezentantii societatii civile si chiar membrii Parlamentului European au fost respinsi de la negocieri“; „Textul este vag si neclar. În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta si care vorbeste inclusiv de pedepse penale, este necesar sa fie cât mai corect explicitat. (…) Luati textul si cititi-l. Fara un expert în problemele juridice de proprietate intelectuala, nu cred ca întelege cineva mare lucru“. Concluzia? „Daca as fi de buna-credinta, ar trebui sa zic ca un singurul lucru este cert: Tratatul pune drepturile de proprietate intelectuala mai presus de drepturile fundamentale.“
Între timp, Legea Big Brother, a pastrarii datelor de trafic de telefonie si de internet, a ajuns din nou în Camera Deputatilor, desi o lege similara a fost declarata neconstitutionala, în 2009, pentru ca încalca dreptul la viata privata; noua varianta nu doar ca nu ar rezolva problemele de neconstitutionalitate, ci ar fi chiar mai periculoasa decât vechea lege. Dupa Polonia si Cehia, Bulgaria si Lituania au suspendat ratificarea ACTA; Comisia Europeana a trimis ACTA la Curtea Europeana de Justitie, iar aceasta din urma a stabilit, printr-un nou precedent, ca „ar fi contrar normelor Uniunii Europene ca un judecator sa poata da un ordin prin care sa solicite unui furnizor de servicii de gazduire sa filtreze cea mai mare parte a informatiei gazduite pe serverele sale în scopul identificarii fisierelor muzicale care contin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, si ulterior, sa blocheze schimbul de fisiere în respectivele cazuri“; iar acel „punct de vedere foarte consistent“ al guvernului cu privire la ACTA pe care ni l-a promis noul premier tot întârzie sa apara.
Sa fim, asadar, calmi si sa blocãm ACTA. Americanii duc propria lor batalie cu SOPA si PIPA si, deocamdata, e probabil ca vor reusi, la rândul lor, sa le opreasca. Ceea ce dai afara pe usa, în lumea acestor acorduri, pare sa intre, însa, înapoi pe geam. Pânã una-alta, nu strica sa repetam, daca e nevoie, câteva dintre cele mai inspirate sloganuri, în Piata: „Nu corporatia face legislatia!“; „Bagati ACTA în duba!“; „Daca esti indiferent, nu ai voie pe torrent!“.