Sari la conținut

Edenul zămislit din invidie

Autor: ANGELA-MARIA BULIGÃ
Apărut în nr. 520

Ne aflăm în Franţa Regelui-Soare, într-o epocă marcată de înflorire economică, de grandoare artistică şi culturală, în ţara unită şi prosperă sub puterea nemărginită, mândria şi încrederea în sine a monarhului absolut, calităţi ce inundă literatura în operele lui Molière, La Fontaine şi Racine, dar şi pictura, arhitectura, sculptura şi meşteşugurile vremii.
Dacă în prima jumatate a secolului al XVII-lea amestecul statului în artă a dus la o formă monotonă şi obtuză, începând cu a doua jumătate a secolului Ludovic al XIV-lea, care considera arta, în toate dimensiunile ei, drept o formă a supremaţiei internaţionale a Franţei, schimbă lucrurile radical. Franţa monotonă şi fără formă înfloreşte, noi clădiri se ridică în stil clasic pentru a exprima gloria epocii, opulenţa şi extravaganţa regelui absolut.
Realizat într-o notă elegantă şi glorioasă, în regia lui Alan Rickman, A Little Chaos prezintă rafinamentul politicii şi al artei franceze în toate dimensiunile ei, grădinile fascinante şi ceremoniile opulente de la curte. În 1662 o artistă peisagistă extrem de talentată, Sabine de Barra (Kate Winslet), primeşte surprinzătoarea invitaţie la concursul organizat la curtea Regelui Ludovic al XIV-lea, pentru a concepe şi a amenaja grădinile principale ale noului palat. Povestea construirii palatului se ţese în jurul unei idei apărute la o petrecere din adolescenţă, când regele s-a simţit umilit de luxul castelului deţinut de ministrul său de Finanţe, Fouquet. Pe un loc mlăştinos, în jurul cabanei de vânătoare a tatălui său, Ludovic al XIII-lea, se vor ridica zidurile celui mai grandios monument construit în timpul domniei Regelui-Soare, Palatul de la Versailles. Însetat de opulenţă şi de extravaganţă, regele voia ca în grădinile palatului să vadă raiul. Sarcina aducerii lui pe pământ îi revine faimosului peisagist André Le Nôtre (Matthias Schoenaerts), cel mai mare arhitect de grădini al secolului, renumit pentru liniile sale geometrice perfecte. Impresionat de ideile frumoasei şi talentatei Sabine, ce răstoarnă canoanele epocii, Le Nôtre o alege pentru proiectarea unei fântâni. Intrând în slujba regelui, Sabine nu se cufundă în tăcere şi nu rămâne în umbra celebrului Le Nôtre. Din contră, ea se face auzită şi luptă pentru viziunea ce avea să-i aducă putere şi influenţă la curte, stârnind un adevărat haos la Versailles, haos văzut cu ochi buni de cel ce o luase sub aripa sa protectoare.
În drama sa romantică, regizorul Alan Rickman aşază femeia pe aceeaşi treaptă cu sexul dominant, ba chiar îl subminează, căci regele Ludovic însuşi o va alege pe Sabine ca designer peisagist pentru faimoasele grădini ale Edenului. Totul se petrece într-o vreme în care statutul femeii era desconsiderat, când aceasta nu putea exista în afara căsniciei sau a familiei, când se subordona masculinităţii căreia îi datora obedienţă, respect, recunoştinţă, atitudine rezervată şi castitate. Incapabilă de a lua decizii, de a depune mărturie sau de a-şi lua angajamente şi mai ales de a se întreţine, femeia îşi pierde libertatea, demnitatea şi personalitatea juridică. Dar, în noua poziţie de influenţă şi putere, eroina noastră rupe barierele de gen şi de clasă, intră în jocul provocării şi luptă cu prejudecăţile care pun eticheta incapacităţii feminine în epocă.
Aparenţele sunt înşelătoare, iar haosul poate fi o mască a frumuseţii artei. Sau, dimpotrivă, el ascunde dezamăgiri, durere şi lacrimi. Pentru a fi descoperit şi înţeles în toate notele şi dedesubturile, haosul necesită îndurare, calm şi multă vigilenţă. Pelicula devine o veritabilă frescă socio-culturală, dar şi una morală, cu decoruri somptuoase, costume cu un croi minuţios, cadre atent dozate şi personaje bine conturate.
Uşor de prevăzut, relaţia dintre personaje nu se va rezuma doar la planul profesional. Între cei doi se înfiripă o idilă construită pe fondul pasiunii pentru frumos şi artă. Armonia celor doi, cu temperamente şi viziuni diferite, este zdruncinată de intrigile ţesute din belşug de cei de la curte. Kate Winslet, o actriţă britanică de excepţie, care încântă de fiecare dată, este fermecătoare în rolul Sabinei, eclipsându-şi partenerii. Cinstită şi bună la suflet, dar îndrăzneaţă şi devotată pasiunii pentru artă, talentata tânără nu se lasă biruită de intrigile, răutatea şi ipocrizia oamenilor de la curte, care nu reuşesc să-i înnegrească sufletul şi nobleţea. În antiteză cu ceilalţi, fire modestă şi curajoasă, care nu vrea să iasă în evidenţă prin vorbă sau imagine, Sabine doreşte să răzbească şi să strălucească la Versailles prin munca ei, eclipsând falsitatea şi laşitatea. Rickman dozează suspansul în dezvăluirea traumei sufleteşti ce o bântuie pe frumoasa peisagistă. Deşi s-a făcut remarcată într-o lume dominată de bărbaţi, iar încrederea ei în sine creşte pe măsură ce propria creaţie prinde contur, fata se vede hărţuită de amintiri dureroase. Rănile trecutului încep să se deschidă, ameninţând cu prăbuşirea tot ce realizase. Prestaţia actoricească de excepţie i-a adus talentatei Kate Winslet două Premii Bafta, un premiu la Globurile de Aur şi Oscarul. Ea este cea mai tânără actriţă cu şase nominalizări la Premiile Oscar.
În vogă în lumea cinematografiei internaţionale, belgianul Matthias Schoenaerts străluceşte în rolul renumitului artist al grădinilor, André Le Nôtre. Personajul său este un spirit pasional şi devotat slujbei de la palatul regal, nutrind o dragoste sinceră pentru protejata lui, Sabine de Barra. În povestea lor de dragoste, Regele-Soare va juca un rol esenţial, căci pasiunea şi dorinţa de afirmare a puterii şi a opulenţei unesc destinele a doi oameni ce trec peste prejudecăţile şi intrigile ţesute din răutate, invidie şi laşitate. Cei doi oameni îşi vor trasa propriul ritm pentru a pune, împreună, bazele edenului de la Versailles.
Alan Rickman nu rămâne doar la statutul de regizor, el se mulează perfect în rolul regelui Ludovic al XIV-lea, mereu atent şi precaut. Cu ochii în patru la oricine i-ar deveni un potenţial rival, regele controlează nobilimea deposedând-o de putere. Rickman, carismatic, pune în lumină absolutismul şi extravaganţa Regelui-Soare, fidel exprimate de Palatul de Versailles. Cu grădinile sale fascinante ce adăpostesc peste o mie patru sute de fântâni arteziene şi statuete clasice cu zei şi zeiţe din Roma Antică (modelul de disciplină al lumii şi al puterii), cu interioare sofisticate, în linii perfect geometrice, grandiosul palat este modalitatea prin care Regele Soare îşi exprimă opulenţa, autoritatea, puterea şi unitatea.
Captivantele personaje răstoarnă normele epocii, instaurând altele noi prin care lumea îşi va schimba modul de a privi şi de a înţelege realitatea. A Little Chaos este un film de excepţie, o veritabilă capodoperă, nu neapărat prin scenariul reuşit sau printr-o regie ingenioasă, cât prin redutabila interpretare a protagoniştilor.

cinema