Cititoarele întreabă, cititoarele răspund
Dr. doc. IONUŢ PREDESCU
Cercetător II DAN UNGUREANU
de la Institutul
de Fitofarmacodinamică al Şcolii ajutătoare de moaşe din Brezoi
Procrastinariţa – Procrastina circumviciosa, fam. Procrastinaceae, ord. Calendagrecalia.
Denumiri regionale: Amânău, maivedem. În multe zone ale ţării anchetatorilor li s-a răspuns „nu ştiu cum o cheamă pe buruiana asta, dar las că o întreb pe soacră-mea când vine de la Dădârlaţi, că e dusă la băi” – sau altfel.
Aspect: Frunze slab inervate, veştede, de obicei deja căzute în jurul plantei. Tulpina târâtoare, prăbuşită. Flori translucide, etiolate. Mireasmă plăcută, relaxantă.
Substanţe active: Liberul de procrastinariţă conţine polifenoli (ulteriorin, levo-ignorol) flavonoide (maivedemină, probabilină); opioide: octa-metil-letargină, orto- şi para-indiferentină (0,2% în scoarţă). Cercetările farmacologice începute în urmă cu 75 de ani asupra efectelor procrastinariţei urmează să fie publicate în cel mai scurt timp. Componentele fîtocomplexului din procrastinariţă acţionează ca antidot al continuinei, un peptidoglican care permite bacteriei patogene Coherentia terminatrix să determine creierul să se ţină de ce şi-a propus. Levo-ignorolul combate eficient, prin distrugerea lipopolizaharidelor, procariota Iterata continuans, care cauzează concentrare susţinută.
Perioada de vegetaţie: Plantă polianuală. Germinarea durează între trei şi patru ani. Planta nu ajunge niciodată la maturitate.
Recoltarea: Recoltarea este foarte dificilă. De obicei comitetele formate pentru desemnarea echipei care urmează să recolteze planta se întrunesc sporadic şi haotic, iar şedinţele nu dau rezultat. Plantele care totuşi ajung pe piaţă au fost culese din greşeală, fiind confundate cu alte plante.
Boli pentru care e recomandată: Entuziasm patologic, planificare nevrotică, eficienţă. Recomandată în special studenţilor în anul de licenţă şi master care riscă să-şi predea lucrarea de diplomă la timp. Comitetelor şi comisiilor care riscă să ia o decizie la timp. Recomandată judecătorilor care dau sentinţe în termen mai scurt de doi ani.
Posologie şi administrare: Se roagă altcineva să cheme pe cineva să pună planta în apă. Se lasă planta să macereze în apă. Se roagă altcineva să cheme pe careva să administreze decoctul bolnavului. În cazurile de dinamism rebel se recomandă împachetarea completă a bolnavului, timp de opt, nouă zile, sau până la vindecare.
Contraindicaţii (1) şi efecte secundare (2): Nu are contraindicaţii. La culegători s-au observat, ca efecte secundare, trimisul de SMS-uri, belit vremea pe net sau la păcănele, dormitul în marginea şoselei.
Bibliografie: Datele de mai sus provin de la prof. dr. Ivan I. Neceaev, de la Institutul de Fitologie de pe lângă Academia de Ştiinţe a Uzbekistanului, din studiul său Mediţinalnîie efektî prokrastinariţkevskogo rasteniia – sub tipar.
***
Nepăsătorniţă – Ignoraria medica, fam. Abuliaceae, ord. Apathicalia.
Denumiri regionale: Culegerea denumirii populare a plantei s-a izbit de diverse obstacole. Informatorii au răspuns de obicei „nu ştiu”, „habar n-am”, „de ce mă-ntrebi pe mine?”.
Aspect: Plăntuţă mică, greu de băgat în seamă, cu trunchiul culcat. O să completăm mai încolo forma frunzelor şi a inflorescenţei. Mireasmă plăcută, sedativă.
Substanţe active: levo- şi dextro-ataraxină, 2-metoxi-apathină, precursori de apathol, 1,3 orto-jemanrupină. Jemanrupina, ataraxina şi apathina au un efect dinamostatic, întrerup proliferarea bacteriilor Dynamoccocus mobilisans şi Attentobacillus scrutationis.
Perioada de vegetaţie: Ionuţe, ai zis că tu completezi aici. Dane, mai slăbeşte-mă cu prostiile tale că ştii că am treabă, şi aşa nu citeşte nimeni.
Recoltarea: Nimeni nu recoltează nepăsătorniţa înadins. Uneori scaieţii de nepăsătorniţă se prind de lâna oilor. Firele de nepăsătorniţă se mai agaţă şi în rabatorul combinelor de recoltat păioase. Ajunge în ceaiuri atunci când plantele sunt culese – sau mai bine zis smulse – la nimereală.
Posologie şi administrare: Nu contează, merge oricum.
Boli pentru care e recomandată: Elanită recurentă, dinamism, avântoză, sindrom de mobilizare, interes pentru cercetare.
Contraindicaţii: Nu are contraindicaţii. Toată lumea e prea dinamică. Toţi fac sală, merg la aerobic, intră în ONG-uri sau manifestează pentru Roşia Montană.
Scrisori de mulţumire primite la redacţie: Mă numesc Melisa Ionaşcu şi sunt studentă la Universitatea Creştin-Ecologică „Barbu-Ştefănescu Delavrancea” din municipiul Tecuci, la colegiul de Manichiură. Prietenul meu, Sebi Ciucă, a început să se manifeste cu următoarele simptome: „Pot să-mi iau mai multe cursuri opţionale? Nu vii cu mine la cercul de speologie?” Se trezea dimineaţa la şapte ca să ajungă la curs la ora opt, de la patru mergea la baschet sau la piscină, de la cinci la cercul de speologie. I-am dat din ceaiul meu de nepăsătorniţă şi a început să se lase.
***
Lenişorul – Apathicum lentorum, fam. Lethargaceae, Ord. Inertialia.
Denumiri regionale: Câtilin-de-munte, zăbavniţă-mare, zăbavniţă-lungă.
Aspect: Lichen parazit, asemănător cu barba-împăratului.
Substanţe active: Din familia opiaceelor, conţine cis-indolentină, trans-lentol, 2-4-metil-hibernol, calmosuccinat-sintetază, orto- şi para-metil-1-cis-etil-siestină, levo-repausol.
Perioada de vegetaţie: Plantă perenă, cu vegetaţie lentă.
Recoltarea: Culegătorul va fi dotat cu cinci ajutoare de culegător: un înaintaş (care să găsească copacii cu leniş), un prăjinar (care să doboare lenişul din copac), un asistent (care să ţină sacul), un cărător (care să care sacul) şi un salahor, care să împingă roaba în care se află culegătorul.
Posologie şi administrare: Se roagă persoane binevoitoare care trec prin zonă să pună bolnavul sub un copac parazitat de lenişor. Dacă bolnavul ţine gura deschisă, cu timpul probabil că o să-i cadă un fir de lenişor în gură, în caz că bate vîntul. Comprese cu extract apos de lenişor, cataplasme. La urşi declanşează hibernarea. Studiile clinice pe antilope vor începe în curând, după ce echipa prof. Agripsini Papadopoulakis (Universitatea din Paralia Katherini) va reveni de la plajă.
Boli pentru care e recomandată: Eficacitoză, rapidită, sindrom de promptitudine, punctualitate cronicizată. Când vrei să începi ceva şi deja te-ai apucat de treabă.
Scrisori de la cititori: Mă numesc Mărie Pop din Turţ şi vă spun povestea mea. Fiul meu, Văsîi Pop, cîntă hip-hop şi şi-a făcut şi formaţie, şi aşa cântau de tare, de ne speriau ţigăile, ba chiar câteva seine, care toată lumea ştie că alea nu prea se sperie uşor. I-am pus tinctură de leniş în ţuica pe care o serveşte înainte, în timpul mesei şi după. Am constatat că e pe cale de vindecare, că de trei zile fredonează Leru-i ler şi Linu-i lin.
Mă numesc Vetuţa Anecşulesii din Dorohoi. Şi eu, şi soţul meu cât ne-am privat ca să-l trimitem pe copilul nostru Desmond Anecşulesii la Iaşi la Şcoala postliceală de mecanică fină. De două luni am aflat că joacă la CFR Iaşi în echipa de de voleibal la juniori şi că e vorba să-l selecteze mai sus, şi să joace în sferturile de finale sau să-l transfere, ce e aia nu ştiu. I-am pus decoct de lenişor în vinul de casă pe care i-l trimitem, şi de cîteva zile ne-a sunat că vrea să-şi deschidă un atelier de reparat ceasuri în Iaşi, ceea ce ne-a bucurat.
***
Miserupele – Cubitus hypoalgesicus, fam. Abuliaceae, ord. Apathicalia.
Denumiri regionale: Denumirile regionale sunt necunoscute, din cauza lipsei de colaborare a informatorilor rurali. „Da’ de ce nu întrebi pe altcineva?”, „Pe mine te-ai găsit să mă întrebi?”, „De ce te rupe grija cum o cheamă pe buruiana asta?” – sunt câteva dintre răspunsurile obţinute de anchetatori în satele României. (Cei mai mulţi nu s-au ostenit să întrebe).
Aspect: Arată ca o piatră mică. Creşte pe plaje, în locuri umbrite de şezlonguri. Subteran.
Substanţe active: Ca la nepăsătorniţă. Farmacodinamic, indiferentina e un inhibitor de militant-transcriptază, enzima care fixează interese în neuroni.
Recoltarea: Ca şi trufele, creşte sub pământ şi nu se vede. E recoltat de adulmecoi (vezi imaginea) al căror bot are un puternic simţ al mirosului. Recoltarea e foarte dificilă, fiindcă adulmecoii mănâncă, în 96% din cazuri, miserupele imediat ce îl găsesc. Pentru a evita situaţia se recomandă botniţa.
***
Adulmecoiul – engl. sniffer, fr. le sniffre, Canis olfactor silus, cel mai puţin corcit e adulmecoiul de Gherla.
Boli pentru care e recomandat: Preocupări de orice fel – profesiuni, vocaţii, hobby-uri, pasiuni, ideologii, atitudini militante de orice fel.
Posologie şi administrare: Aceleaşi indicaţii ca pentru nepăsătorniţă.
Scrisori adresate redacţiei: Mă numesc Tanţa Cojescu din Dobroteasa. Într-o seară soţul s-a întors acasă strigînd: „Vindem frigiderul să cumpăr bilet, că joacă Rapidul în Barcelona, vreau să-i văd în deplasare!”. Mulţumesc revistei Formula AS şi cititorilor ei care mi-au recomandat decoctul de miserupe. I-am impus o cură de două săptămâni. Ieri am văzut că soţul e deplin vindecat, când a zis „nu mă mai uit la meci, că trebuie să apăs pe telecomandă”.
Mă numesc Ioana Răcaru din Ciorogârla. Normea Păpushiq Răcaru s-a îmbolnăvit foarte rău. A început să facă naveta la Bucureşti, să facă voluntariat pentru România curată, şi avea şi poză cu Andreia Mungiu-Pipidi pe perete. A ieşit la manifestaţii contra frackingului şi vorbea cu vecinele despre ce periculos e mineritul cu cianură. I-am dat un ceai rece de miserupe timp de o lună. De o săptămână a început să zică „lasă că toţi dă şpagă”. Ieri mi-a cerut o sută de euro să-şi ia ojă şi să-şi pună unghii cu gel, şi ce m-am bucurat că se însănătoşeşte. Şi i-am dat lei că nu aveam schimbaţi.
Subsemnatul maior Petru Târâş, Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roşii, vă scriu să vă mulţumesc pentru tratamentul naturist recomandat. Fiul meu Mugur Târâş a devenit emo şi se enerva când vedea la televizor civili afgani ucişi. Am folosit tinctură de miserupe, trei picături în bere seara. De trei luni e sănătos, şi a devenit campionat judeţean de CounterStrike, şi are fraguri peste fraguri.
***
Raţionalizarniţa (3) – Justificans (4) regia (5), fam. Panglossiaceae, Ord. Optimalia
Denumiri regionale: Nu are.
Aspect: Arată exact cum trebuie.
Substanţe active: –
Perioada de vegetaţie: De la trei martie la 18 august, conform planului.
Recoltarea: E foarte uşoară. De obicei, culegătorul vă va spune că el a avut iniţiativa să iasă la cules, fiindcă îi place să iasă în natură, îi plac plantele, şi îi place să fie util bolnavilor.
Posologie şi administrare: Se dă un pahar dimineaţa şi unul seara. După prima administrare, bolnavul ia ceaiul din proprie iniţiativă.
Boli pentru care e recomandată: Regrete, regrete pentru decizii proaste, remuşcoză recidivantă, regretită cronică.
Scrisori de la cititoare: Mă numesc Elena Tudor, din Bucureşti. De la o vreme, soţul meu a început să se exprime cu fraze ca „poate că, dacă ne gândim bine, şi revendicările maghiarilor din Ardeal sunt legitime”, „la urma urmei, Ion Iliescu e un prudent om politic”, „cred că totuşi ideologia liberală e preferabilă unei economii de stat”. Le-am notat, şi am mers din medic în medic, dar toţi le-au găsit perfect anodine. Inima mea de soţie era frântă. Noroc cu o cititoare a Formulei AS, căreia îi mulţumesc, care mi-a recomandat uleiul de raţionalizarniţă, presat la rece. I-am dat cinci săptămîni câte şase picături înainte de micul dejun. De cinci zile zice din nou „Bunicuţa”, „Mişu bâl-bâl”. Ieri seară mi-am dat seama că şi-a revenit: se luase curentul, chiar când să se redifuzeze o emisiune cu el. Şi zis: „Vezi caracatiţa bozgorimii cum complotează contra Tribunului?”. Atunci mi-am dat seama că şi-a revenit, şi i-am zis: ai dreptate, cum ai avut întotdeauna, Vadime!
Mă numesc Răpireadinserai Rezmuveş şi băieţii face de portofele tramvaiele dinspre Griviţei. Acum o lună, Brusli îi zice lui frate-su: chavale, ce zici, ne deschidem şi noi o shawarmărie? Şi Vandam îi răspunde: da, mă, hai să ne lăsăm de portofele, hai facem altceva. Eu am înlemnit. Şi bărbatu-meu, Pardailan, zice: poate şauarmărie, poate o florărie, un chioşc de îngheţată… Atunci am leşinat. Dup-aia am vorbit cu o vecină care fata ei ştie să citeşte, şi aia mi-a zis că trece cu raţionalizarniţă, că aşa i s-a arătat când a tras în revistă la pagina şapte. Şi tot le-am dat. De trei zile, vine toţi trei cu banii acasă, şi Brusli zice: mamă, câţi fazani are astăzi Samsungalacsi Espatru, nu poţi să crezi, eu am taxat vro patru.” Şi Sony Experia astea cât mai fac? Că am găsit şi eu vreo două” – zice frate-su.
***
Indeciznicu’ de câmp – Herba haesitans, fam. Indecidabilaceae, ord. Incertalia, Class. Perplexidae
Denumiri regionale: Informatorii au răspuns de obicei cu „parcă săcuş… parcă nu săcuş… să mă gândesc..”; „dacă nu-i zice tăgârţ, sau trăguţ, atunci poate ciuşpete… sau altfel..”; „astea nu-s tâşcuţéle?… da’ alea parcă-s mai altfel…”.
Aspect: E o plantă uneori înaltă, alteori scundă, cu frunze mai late sau mai ascuţite, de culoare uneori verzuie. Confundată adesea cu ipcărigea, tânjii, crăpuşnicul, Sequoia gigantea sau nuferii.
Substanţe active: Glucozide: cis-deca-fluctuol, penta-decanoat de oscilină, alfa-alternază; oxi-equivoquin-transcriptază. Equivoquin-transcriptaza inhibă diviziunea bacteriei Fermix decisiva.
Perioada de vegetaţie: Din martie, dacă e ploaie, sau din aprilie, dacă nu plouă, sau din mai până la începutul lui septembrie, şi chiar octombrie în anumite zone.
Recoltarea: Se face cu echipe mici de elevi de clasa I, care încă ştiu de frică. Sunt coordonaţi de la distanţă cu megafoane care transmit ordine, înregistrate pe bandă: „Culege, că te rup în bătaie!” Încercarea de a recolta planta cu recoltatori adulţi a dat greş, fiindcă se opreau nedumeriţi după primul sfert de oră, chinuiţi de îndoieli şi bântuiţi de dubii.
Posologie şi administrare: Se poate administra, sau nu, la bolnavi, ori la sănătoşi, dimineaţa sau seara, înainte sau după masă, decoct sau infuzie, ca gargară sau cataplasmă. Cu zahăr, sau miere, sau aspartam, sau fără.
Boli pentru care e recomandată: Fermitoză.
Contraindicaţii şi supradoză: Călugări budişti tibetani care au băut accidental prea mult decoct de indeciznic tibetan (Herba haesitans ssp. Lhassae var. incerta) au trecut la budism zen sau la agnosticism.
Scrisori de la cititori şi cititoare: Mă numesc Isaura Asaftii din Podu-Iloaii. Soacră-mea tare rău a suferit de fermitoză, mereu îmi zicea ce să fac, cum să mă îmbrac, ce să gătesc, cum să zugrăvesc în casă, şi ce balsam de rufe să folosesc. Viaţa mea era un iad. Dar am citit în revista Formula AS reţeta naturistă cu indeciznic, şi i-am pus tinctură de indeciznic într-o sticlă de afinată pe care i-am făcut-o special. De când bea, simptomele s-au ameliorat, nu mai dă ordine. Chiar când se duce să dea la raţe, zice: „să iau papucii verzi de catifea sau gumarii?”. Viaţa mea e fericită.
Mă numesc Lavinea Vizitiu din Bacău. Soţul meu e Culiţă Vizitiu, primarul Bacăului. Acum o lună, consiliul municipal a dezbătut ideea de a rade parcul oraşului şi de a face mall, ceea ce n-am vrut. Imediat am început tratamentul cu indeciznic de câmp, ceai rece îndulcit cu miere. De atunci, îl tot aud cum zice: „Să facem mall? Sau stadion? Hm, să ne mai gândim, să vedem, să ne mai sfătuim”. Mulţumesc Formulei AS pentru tratament.
***
Lemnu’ amar – Salix lamentoria, fam. Doliaceae, ord. Lachrymalia.
Denumiri regionale: Bocitorniţă, ciobitorniţă, jaleş, smiorcău cernit, iarba-emălăilor.
Aspect: Salix lamentoria arată de-ţi vine să-i plângi de milă. Ar fi o jale s-o descriem.
Substanţe active: Conţine glicozide (mono- şi di-hidro-lamentol, cis-plangină, hidro-disperază).
Perioada de vegetaţie: Pe vreme rea.
Recoltarea: Recoltarea se face de obicei cu echipe de puşcăriaşi, de preferinţă recidivişti. Ca protecţie se recomandă mănuşile de policloropren. Chiar şi aşa, au existat cazuri de accidente grave de muncă. Doi criminali multi-recidivişti (Ispas Burtosu, zis Drujbă, şi Samir Năsui, zis Cremator) au refuzat mănuşile, afirmând „ce mi se poate întâmpla de la rupt crengi de salcie!”. Primul s-a sinucis în detenţie, după şase luni de plânset, iar al doilea a fost ucis de colegii de celulă, după ce îşi pierduse orice autoritate din cauza bocitului continuu.
„Închisoare, închisoare, multă lume-n tine moare” e cântecul pe care l-a compus în ultima săptămână de viaţă.
Posologie şi administrare: O cană de macerat la rece, dimineaţa.
Boli pentru care e recomandată: Optimită acută, optimită cronică, entusiasmoză (şi contagioasă), sindrom Colgate (zâmbetul molipsitor)
Scrisori primite la redacţie: Mă numesc Hamdullah Barakzai din satul Khatum, regiunea Panjwaii din Afghanistan. La noi au fost staţionaţi mulţi soldaţi americani care au omorât multă lume, mie trei veri primari, doi cuscri, cinci nepoţi, o cumnată şi două soacre. În cadrul operaţiunii Winning hearts and minds, soldaţii au venit la noi în case să vadă ce mai facem, cum ne mai merge, dacă totul e bine. Le-am dat necredincioşilor soldaţi americani să bea ceai de maat-ul-shaitan (aşa îi zicem noi la jaleş). Imediat i-a umflat plânsul, au fost diagnosticaţi cu stres post-traumatic (stresul al lor, post-traumatic al nostru, că mie mi-au omorât bieţii nepoţei). Ce nu s-a sinucis în cazarmă i-au dus înapoi în Amriqa cu Medevacul.
Mă numesc Marghioala Amotostivuitoriţii din Corjăuţi. Băietul meu Elvis Beckham Amotostivuitoriţii, da’ toţi îi spunem Ragnarøk, că e goth, în etate de şaptisprezece ani, s-a bolnăvit rău. Într-o zi a venit de la meci, cânta manele şi striga „moarte dinamoviştilor şi să moară arbitrii că ce blat pe faţă a fost!”. Eu ca mamă vă daţi seama cât am suferit, care am vândut berbecul de montă să-i cumpăr pentaclu, să fie goth ca lumea, să iasă în evidenţă, că la noi pe o rază de zece comune împrejur deja sunt doi cu dreadlocks dar goth nu sunt. Şi acuma visul meu se năruie. Şi el ascultă Florinel de la Chitila şi se uită la Taraf TV.
Paraschiva Aniculiţei din Hlipiceni răspund doamnei Amotostivuitoriţei: fata mea, Vasilica Aniculiţei, era foarte bolnavă. Avea cont pe HI5 cu statusuri ca următorul: Te-ai NascUt Sa Joci PerveRs Dar tu Esti Pe IntereS. Sunt MiK Dar SuntVersaTa De DusmanI InvidiAta. Am TalentuL Meu AparTe, Sunt mai Frumoasa Ca toaTe, Ochi Caprui Si Pielea Fina, Pt VOi Eu Sunt RegiNa. Şi chiar mai rău, fiţe arfe si tupeu asta e talentul meu; ma imbrac Dolce Gabbana ca sunt dulce ca bomboana si ma port de la Armani ca sa moara toti dujmanii.
I-am dat ceai de bocitorniţă timp de o lună, şi acuma se numeşte Morticia, ascultă numai darkambient, şi s-a dezpiţificat foarte promiţător, şi-a aruncat toate rujurile, oja şi fardurile roz, şi acuma nu mai are decât fard alb şi ojă neagră.
Mă numesc Mandravela Cârpaci, din Strehaia. Nepotul meu, solistul vocal Florinel de la Strehaia, a făcut o supradoză de smiorcău la nunta lui Agafiţă Levier la Craiova, unde s-au drogat toţi ca porcii cine ştie cu ce. De la o vreme, n-a mai cântat la nunţi, ci doar la înmormântări. Acum îi zice Harald Siggurdson cel Palid, şi a devenit producător de muzică darkwave la Reykjavik (Bela Lugosi Records). Şi vă întreb dacă ştiţi vreun antidot naturist, că râd toţi puradeii de viţa noastră.
Mă numesc Veturia Pop din Turda. Soţul meu conducea fanfara locală, şi îi plăceau marşurile militare. De când îi dau comprimate naturiste cu jaleş, a început să cânte blues la saxofon, şi uneori îmi fredonează Te-aştept pe-acelaşi drum, Păstrează-mă doar pentru tine, O bătrână într-o gară şi alte romanţe vechi.
Mă numesc Erica Nägler din Reghin şi sunt studentă la Scenografie la IATC. Am fost repartizată la cămin în Grozăveşti cu o fată din comuna Buzescu, Dantela Segher. Timp de trei luni n-a ascultat decât Cucul şi pupăza, Bidineaua n-are coadă, Patru nopţi şi patru zile. Eu am crescut cu Orff şi Buxtehude. Am ascuns în cămară o sticlă pe care scria „sirop de tuse” – că mi le vămuieşte – nişte şnaps cu picături de Traurigweiden – şi, după o lună, am văzut că le cam bea. A început să se însănătoşească vizibil. Ascultă acum Concerto gregoriano de Respighi şi Recviemul de Mozart. Ieri m-a întrebat: auzi, mâncaţi-aş pipota ta, poţi să-mi faci rost de un bilet la Oedip rege la Teatrul Mic? I-am trimis cadou şi lui ta-su o sticlă de şnaps de la noi de-acasă, tot cu tinctură. Mi-a dat telefon ieri, să-mi mulţumească, şi la sfârşit mi-a zis: fă Erico, fă şi mie rost dă notele la Threnodie pentru Hiroshima de Penderecki, că vreau să cântăm cu tarafu’. I’m so happy.
(continuare în pagina 31)
***
Bârfăţelul – Denigraria chamomilla, fam. Calumnaria, ord. Insinualia.
Denumiri regionale: Cleveticiu-de-gard, şoşotişu-şanţurilor, pliscarniţă.
Aspect: Urcă pe garduri.
Substanţe active: Glicozide: penta-metil-tetra-etil-cis-butil-discursină; izo-butil-retorină; retorol. Acizi esenţiali: acid meta-, para-, izo-, orto-logoreic; filibusterină. Discursina şi retorolul întrerup mitoza bacteriei Gram-negative Silentiobacter reticens.
Perioada de vegetaţie: Tot anul. Se recomandă creşterea în ghiveciuri, în ferestrele sălilor de şedinţă.
Recoltarea: Se recomandă recoltarea de către persoane izolate. În echipe, rezultatele au fost dezamăgitoare: culegătorii se pârau reciproc: „liftata aia se mozoleşte după deal cu stagiarul ăla pă steroizi şi nu fac nimic”, „siliconata aia nu culege că e încurcată cu şeful de echipă dă pă tura alantă”; etc.
Posologie şi administrare: Gargară.
Boli pentru care e recomandată: Discretită cronică, stări taciturne.
Contraindicaţii, supradoză: Preacuviosul ieroschimonah Pafnutie din peştera Dosita din muntele Pricopului a băut din greşeală o fiertură din această plantă periculoasă. Azi e mai cunoscut publicului ca Dorin Garoiu, celebrul paparazzo de la revista Click (Eba cu doi fotbalişti nigerieni în toaleta avionului, prinţul Paul de România cu o elevă dintr-a noua la Grupul Şcolar Textil din Zimnicea, în BMW-ul princiar, Adrian Mutu poştit de Harry Styles şi ceilalţi de la One Direction, în vestiarul oaspeţilor de la FC Chelsea – sunt de el).
Scrisori de la cititoare: Mă numesc Ofelia Stânjenel din Băicoi. Soţul meu nu vorbea cu mine seara, se uita la televizor şi citea ziarul. Când îl întrebam cum a fost la serviciu, îmi zicea: „nimic nou” sau, când era mai vorbăreţ: „ca de obicei”.
După ce am citit rubrica Cititoarele întreabă, cititoarele răspund din Formula As, am început să-i pun tinctură de bârfăţel în bere. Acum stăm de vorbă despre toate alea. Un efect secundar a fost că băiatul nostru, Amarildo Stânjenel, elev în clasa a zecea la liceul din localitate, a băut şi el. Acum a fondat primul club de debate din şcoală, şi acum în primăvară va fi şi primul campionat de debate inter-judeţean de la noi. Şi ce păcat, că înainte mergea la sală şi împingea la fiare.
***
Pizma de grădină – Capreolinum funerale, fam. Aigotoxicaceae, ord. Mortalia
Denumiri regionale: Pizmă de grădină, kizmî di gradinî, pizmă dă grãìgină, pizmă dă voreţ.
Aspect: Ca şi cucuta.
Substanţe active: Alcaloizi, sesquiterpene toxice, indoli, diterpene. Fluoro-cianură de arsenic, funerol, orto-metil-cimiterină, fluoro-benzoat de extermină, stricnină, arseno-cianură de poloniu, ciano-fluorură de seleniu, trioxi-asasinat de thaliu, E-uri.
Recoltarea: Se taie de departe cu o seceră veche, folosindu-se mănuşi de neopren şi mască de gaz. Secera se ambalează în patru (patru) saci vechi şi se trimite imediat la fiare vechi, la retopit. Mănuşile de neopren şi masca se ard imediat.
Posologie şi administrare: De uz veterinar. Se aruncă peste gard, ca să moară capra vecinului.
Boli pentru care e recomandată: Când a murit capra noastră (heauto-thanato-tragie); sau/ şi când capra vecinului e prea vioaie (geitnio-euthymo-tragie). Se mai foloseşte şi în tratamentul profilactic, atunci când vecinul şi-a cumpărat capră.
Contraindicaţii, supradoză: Sta-le-ar în gât.
Scrisori de la cititoare: Nu sunt.
***
Pandalii-din-drum – fam. Hysteraceae, ord. Phytzalia.
Denumiri regionale: Nevricale-de-prier, năvârlii, bâzdâci
Aspect: Arborescent, cu spini, frunze urticante. Flori cu miros iritant. Fructul e o capsulă exploziv dehiscentă.
Substanţe active: Hysteril-transferază, mofto-izomerază, fosfo-frivol-decarboxilază.
Recoltarea: Se recoltează capsulele înainte de maturizare, bătându-se planta cu o prăjină.
Posologie şi administrare: Câteva persoane ţin bolnava ca să nu se zbată. Se bagă pe gât capsulele.
Boli pentru care e recomandată: Decenţă, clasă, demnitate, distincţie. Sindrom de calm cronic.
(urmare din pagina 29)
Bârfăţelul – Denigraria chamomilla, fam. Calumnaria, ord. Insinualia.
Denumiri regionale: Cleveticiu-de-gard, şoşotişu-şanţurilor, pliscarniţă.
Aspect: Urcă pe garduri.
Substanţe active: Glicozide: penta-metil-tetra-etil-cis-butil-discursină; izo-butil-retorină; retorol. Acizi esenţiali: acid meta-, para-, izo-, orto-logoreic; filibusterină. Discursina şi retorolul întrerup mitoza bacteriei Gram-negative Silentiobacter reticens.
Perioada de vegetaţie: Tot anul. Se recomandă creşterea în ghiveciuri, în ferestrele sălilor de şedinţă.
Recoltarea: Se recomandă recoltarea de către persoane izolate. În echipe, rezultatele au fost dezamăgitoare: culegătorii se pârau reciproc: „liftata aia se mozoleşte după deal cu stagiarul ăla pă steroizi şi nu fac nimic“, „siliconata aia nu culege că e încurcată cu şeful de echipă dă pă tura alantă“; etc.
Posologie şi administrare: Gargară.
Boli pentru care e recomandată: Discretită cronică, stări taciturne.
Contraindicaţii, supradoză: Preacuviosul ieroschimonah Pafnutie din peştera Dosita din muntele Pricopului a băut din greşeală o fiertură din această plantă periculoasă. Azi e mai cunoscut publicului ca Dorin Garoiu, celebrul paparazzo de la revista Click (Eba cu doi fotbalişti nigerieni în toaleta avionului, prinţul Paul de România cu o elevă dintr-a noua la Grupul Şcolar Textil din Zimnicea, în BMW-ul princiar, Adrian Mutu poştit de Harry Styles şi ceilalţi de la One Direction, în vestiarul oaspeţilor de la FC Chelsea – sunt de el).
Scrisori de la cititoare: Mă numesc Ofelia Stânjenel din Băicoi. Soţul meu nu vorbea cu mine seara, se uita la televizor şi citea ziarul. Când îl întrebam cum a fost la serviciu, îmi zicea: „nimic nou“ sau, când era mai vorbăreţ: „ca de obicei“.
După ce am citit rubrica Cititoarele întreabă, cititoarele răspund din Formula AS, am început să-i pun tinctură de bârfăţel în bere. Acum stăm de vorbă despre toate alea. Un efect secundar a fost că băiatul nostru, Amarildo Stânjenel, elev în clasa a zecea la liceul din localitate, a băut şi el. Acum a fondat primul club de debate din şcoală, şi acum în primăvară va fi şi primul campionat de debate inter-judeţean de la noi. Şi, ce păcat, că înainte mergea la sală şi împingea la fiare.
***
Pizma de grădină – Capreolinum funerale, fam. Aigotoxicaceae, ord. Mortalia
Denumiri regionale: Pizmă de grădină, kizmî di gradinî, pizmă dă grãìgină, pizmă dă voreţ.
Aspect: Ca şi cucuta.
Substanţe active: Alcaloizi, sesquiterpene toxice, indoli, diterpene. Fluoro-cianură de arsenic, funerol, orto-metil-cimiterină, fluoro-benzoat de extermină, stricnină, arseno-cianură de poloniu, ciano-fluorură de seleniu, trioxi-asasinat de thaliu, E-uri.
Recoltarea: Se taie de departe cu o seceră veche, folosindu-se mănuşi de neopren şi mască de gaz. Secera se ambalează în patru (patru) saci vechi şi se trimite imediat la fiare vechi, la retopit. Mănuşile de neopren şi masca se ard imediat.
Posologie şi administrare: De uz veterinar. Se aruncă peste gard, ca să moară capra vecinului.
Boli pentru care e recomandată: Când a murit capra noastră (heauto-thanato-tragie); sau/ şi când capra vecinului e prea vioaie (geitnio-euthymo-tragie). Se mai foloseşte şi în tratamentul profilactic, atunci când vecinul şi-a cumpărat capră.
Contraindicaţii, supradoză: Sta-le-ar în gât.
Scrisori de la cititoare: Nu sunt.
***
Pandalii-din-drum – fam. Hysteraceae, ord. Phytzalia.
Denumiri regionale: Nevricale-de-prier, năvârlii, bâzdâci
Aspect: Arborescent, cu spini, frunze urticante. Flori cu miros iritant. Fructul e o capsulă exploziv dehiscentă.
Substanţe active: Hysteril-transferază, mofto-izomerază, fosfo-frivol-decarboxilază.
Recoltarea: Se recoltează capsulele înainte de maturizare, bătându-se planta cu o prăjină.
Posologie şi administrare: Câteva persoane ţin bolnava ca să nu se zbată. Se bagă pe gât capsulele.
Boli pentru care e recomandată: Decenţă, clasă, demnitate, distincţie. Sindrom de calm cronic.
Note
1 Nota editorului: lipseşte paragraful despre farmacodinamică.
2 Lasă că scriem despre farmacodinamică în ediţia a doua, că nu dau turcii (nota autorilor).
3 Nota editorului: tot articolul despre raţionalizarniţă e copiat cuvânt cu cuvânt din Plantele României, vol. IV, pp. 332-334, de G. Irimie şi P. Săvescu, Editura Academiei, 1974.
4 Hai bă editorule, e o carte de botanică, nu, planta e aceeaşi, proprietăţile sunt tot aceleaşi, deci de aia seamănă (Dan U.).
5 Adică parcă Irimie şi Săvescu au scris din cap? Şi ei au folosit PflanzenEnzyklopädie, deci nici ei nu sunt originali, şi ca academicieni să nu crezi că au scris ei. I-au pus pe studenţi.
Că ce, când îi pui pe studenţi să scrie şi tu semnezi, da’ ce, aia nu e plagiat? (Ionuţ P.)
Note
1 Nota editorului: lipseşte paragraful despre farmacodinamică.
2 Lasă că scriem despre farmacodinamică în ediţia a doua, că nu dau turcii (nota autorilor).
3 Nota editorului: tot articolul despre raţionalizarniţă e copiat cuvânt cu cuvânt din Plantele României, vol. IV, pp. 332-334, de G. Irimie şi P. Săvescu, Editura Academiei, 1974.
4 Hai bă editorule, e o carte de botanică, nu, planta e aceeaşi, proprietăţile sunt tot aceleaşi, deci de aia seamănă (Dan U.).
5 Adică parcă Irimie şi Săvescu au scris din cap? Şi ei au folosit PflanzenEnzyklopädie, deci nici ei nu sunt originali, şi ca academicieni să nu crezi că au scris ei. I-au pus pe studenţi. Că ce, când îi pui pe studenţi să scrie şi tu semnezi, da’ ce, aia nu e plagiat? (Ionuţ P.)