Între 8 si 10 aprilie s-a desfasurat Târgul de Carte de la Londra (London Book Fair), una dintre manifestarile importante de gen la nivel european.
Din ce a scris pâna acum presa britanica (închei articolul de fata dupa prima zi de târg), unul dintre evenimentele care au tinut afisul a fost prezenta a zece scriitori sud-coreeni: de o importanta nu atât directa, cât refractata, în masura în care lumea e interesata nu atât de literatura lui Yi Mun-Yol & co., cât de lumina pe care acestia o pot arunca asupra gaurii negre numite Coreea de Nord.
Prin zona Târgului a aparut si România, reprezentata de ICR. Spre deosebire de Târgul de Carte de la Paris, de asta data ICR ofera informatii asupra participarii românesti într-un fel mai transparent si mai profesionist: catalogul cu agenda evenimentelor si a cartilor lansate poate fi descarcat de pe saitul Institutului, care a dedicat Târgului si un blog (în româna) cu descrieri detaliate, plus o pagina de Facebook.
Trecând de la ambalaj la continut, lucrurile arata mai putin bine. De pilda, romanul Kill the General al lui Bogdan Hrib a mai fost lansat si anul trecut, la acelasi târg; pentru a nu mai spune ca a fost publicat hat prin 2011. La fel, Nicolae Manolescu îsi lanseaza un volum de French Themes (selectie tematica francofila din seria de Teme – cunoastem cu totii marele interes aratat de britanici pentru tot ce-i frantuzesc), volum care a aparut tot prin 2011. Sigur ca redundanta e mama învatarii, dar totusi: situatia româneasca evoca fetele batrâne plimbate cu caruta prin iarmaroc, doar-doar. La fel de bine am putea lansa la Londra si Descult de Zaharia Stancu, tradus cândva si în engleza.
Celelalte carti care fac parte din evenimentele ICR la Londra sunt: Bessarabian nights, romanul unei tinere basarabence, Simona Brînzeanu, despre traficul de carne vie (autoarea a revelat într-un interviu ca pregateste o carte despre exploatarea barbatilor); A Brief Illustrated History of Romanians de Neagu Djuvara, editata de Humanitas; Walking the Woods and the Water, un remake semnat de scriitorul englez Nick Hunt dupa celebrul (nu si în România) jurnal de calatorie prin Europa (y compris România) al lui Patrick Leigh Fermor; The Way of the Crosses de Peter Hurley, un irlandez care a mers pe jos de la Sapânta la Bucuresti; un volum dedicat regelui Mihai; Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary de Marius Turda; si cam atât.
În fine, o manifestare a fost dedicata – pornind de la finantarea de catre ICR a traducerilor din româna – subiectului „Risk-free Pleasure: Publishing Romanian Books in English“: ceea ce as traduce prin „Daca-i gratis, cu placere“ – doar ca a ne vinde gratis e o arta care deocamdata ne scapa.