Locuri ale memoriei: Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial Mihai S. Rusu Științe sociale Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu
Volum nominalizat de Aurelian Giugăl:
Este o analiză dintr-o perspectivă interdisciplinară a etosului ideologic reflectat în relicve materiale (statui, monumente) și nominale (nomenclatorul urban) care alcătuiesc peisajul memorial al Sibiului. Situată la intersecția dintre istoria politică, geografia culturală și sociologia memoriei, lucrarea, una ce îmbină analiza documentră și cea statistică, evidențiază politicile memoriei așa cum au fost aceastea spațializate într-un oraș ca Sibiul.
<<În paginile cărții de față respiră mai multe voci: am făcut să se audă, mai întâi, vocile istoriei, dând glas documentelor și astfel, resuscitându-le la viață. Se aud apoi vocile anonime ale contemporanilor, ale celor care au răspuns la întrebările din chestionar. Analizele statistice pe care le-am realizat arată că acestea sunt voci colective, sincronizate atitudinal și valoric în funcție de diverse criterii socio-demografice. În fine, se aude vocea auctorială – vocea care dă voce – dar care se face uneori auzită și pe cont propriu. Aceasta este vocea „străinului”, a unei persoane care nu este născută și crescută în Sibiu. Aparține unei persoane care trăiește de suficient de mult timp în oraș pentru a-l cunoaște în mod familiar. Dar care rămâne în același timp suficient de distantă încât să își păstreze detașarea emoțională față de acesta.
Această poziție de liminalitate existențială – aceea de a fi și a nu fi parte a unei comunități, de a fi situat „între și printre” (betwixt and between în expresia intraductibilă a lui Victor Turner, 1970) – deschide un unghi epistemic privilegiat asupra orașului, disponibil numai unui astfel de „străin” dinăuntru. Pentru că „străinul”, în concepția lui Georg Simmel (1950a), nu este persoana care vine astăzi și pleacă mâine, precum turistul. Ci străin cu adevărat este acela care a venit ieri și rămâne pe perioadă nedeterminată. Este acel membru al comunității care participă la viața comunitară dar rămâne întrucâtva distant față de membrii nativi ai acesteia și nu este acceptat ca membru deplin în baza originii sale externe. Cartea de față este scrisă de un astfel de străin – născut și crescut pe alte meleaguri – venit să rămână. Perspectiva asumată în această carte este cea a veneticului simmelian, a unui observator implicat. Cartea este, totodată, parte dintr-un proces de încetățenire, obținută nu prin împroprietărire patrimonială (vechea exigență a cetățeniei în orașul săsesc), ci prin înrădăcinare critică în tradiția identitară a orașului.>>
„Cartea poate fi citită și ca o monografie de sine stătătoare: analizele care o compun deconstruiesc critic peisajul memorial al unui oraș cu un trecut multifațetat – toponimia urbană, monumentele de for public, plăcile comemorative care decorează fațadele clădirilor istorice – și scot la iveală multitudinea de relații de putere care îl subîntind.” (Mihai S. Rusu)
Mihai S. Rusu despre „Politicile simbolice ale spațiului public…”
Revista Cultura realizează un catalog anual al celor mai importante momente care definesc tendințele în arta și gândirea românească. Pentru acestă primă ediție, selecția s-a bazat pe nominalizări făcute de critici și jurnaliști culturali și pe opțiunile redacției.
Sursele imaginilor și fragmentelor de text folosite aparțin autorilor, organizatorilor și distribuitorilor.