De la începuturile sale, în secolul 19, până după 2000, cultura română a fost una literaturocentristă. Atât în ceea ce privește creația performantă estetic, profesionalizată, cât și practicile artistice de masă, literatura a fost timp de multe generații principala artă practicată în România. Cenaclurile, mai mult sau mai puțin formalizate, au fost principala formă a zonei crepusculare dintre literatura de masă și cea performantă. Inclusiv în școli, cercurile literare sau diversele alte tipuri de încurajare a creației artistice mobilizau tinerii îndeosebi către literatură. Situația s-a schimbat în ultimele două decenii.
Studiul Practici și obiceiuri de consum cultural în rândul tinerilor, realizat de Culturadata în 2018 arată în mod clar că fotografia este principala formă de participare artistică în rândul copiilor și adolescenților, iar literatura a scăzut ca atractivitate până aproape de film.
O altă schimbare radicală în ceea ce privește creația literară este cea de gen. Dacă până recent scriitorii aveau o preeminență absolută asupra scriitoarelor, atât ca număr, cât, mai ales, prin prezența în gusturile publicului și, distinct, în preferințele criticii, deceniile de după 2000 au echilibrat complet balanța de gen. Noi generații de autoare au debutat sau s-au impus în această perioadă, atât în poezie, cât și în proză, iar statisticile din pandemie arată că scriitoarele domină topurile de audiență și că, de asemenea, publicul cititor de literatură este predominant unul feminin. În ce privește participarea artistică a tinerilor, băieții reprezintă mai puțin de 1 din 3 persoane care scriu poezii, povestiri sau articole. Fetele reprezintă două treimi din participanți.
De remarcat că, spre deosebire de literatură, sistemul educativ nu oferă nicio bază formală pentru noile arte – filmul și fotografia – care s-au generalizat după apariția telefoanelor mobile și că, excluzând filierele vocaționale, sistemul școlar nu facilitează participarea la creație artistică, cu excepția celei literare. În total, doar 12% dintre tinerii cu vârste între 14 și 18 ani declară că desfășoară practici creative în timpul liber.
Studiul realizat de Culturadata cuprinde nu doar practicarea de activități creative, ci și participarea tinerilor, în afara locuinței, ca spectatori la activități culturale sau recreative. Rezultatele sunt publicate in extenso pe site-ul CulturadataInteractiv într-o pagină dedicată acestei cercetări LINK. Dintre activitățile participative, cele mai frecvent practicate sunt ieșirile în parc – 96%, vizitele la mall – 77% și ieșirile la restaurant/ bar/ cafenea – 75%. Cele mai puțin frecvente sunt participarea la spectacole de teatru – 12%, vizitarea unui muzeu sau a unei galerii de artă – 16% și participarea la un concert – 17%. La jumătatea clasamentului, cu o pondere a participării care variază între 33 și 55% se află activități ca: mersul la discotecă, participarea la slujbe religioase, excursiile în afara localității, vizionarea unui film la cinematograf și mersul la bibliotecă. / N.I.
Pingback: Genul autorilor de literatură - Revista Cultura