Față de alte state din UE, exportul și importul de bunuri culturale ale României sunt radical diferite. Peisajul nu este unul omogen la nivel european, totuși există câteva tendințe majore care nu se regăsesc și în balanța comercială a țării noastre. Comerțul exterior al României cu bunuri culturale diferă de cel al altor state membre ale Uniunii Europene în funcție de tipologia bunurilor exportate și importate, volumul tranzacțiilor și specificul pieței interne de artă și antichități. Aceste diferențe sunt influențate de factori precum patrimoniul cultural național, legislația specifică fiecărei țări, nivelul de dezvoltare al pieței de artă și cererea internațională.
Dacă în alte țări principalele produse culturale din comerțul exterior sunt bijuteriile (aproape 50% din valoarea comerțului cultural european), operele de artă și cărțile, în România principala categorie de bunuri tranzacționate atât la import, cât și la export este reprezentată de jocurile video.
Exportul de bunuri culturale
În România, bunurile culturale exportate sunt în general diferite față de cele din alte state membre UE, datorită specificului istoric și cultural național. Jocurile video sunt pe primul loc, urmate de presă, înregistrări audio și cărți, toate cu valori destul de apropiate. Instrumentele muzicale, care în anii 1990 erau pe primul loc în exporturile culturale ale României au scăzut la o pondere de 10%. Valoarea totală a exportului de bunuri culturale este de 138 milioane euro. Aceasta reprezintă 51% din valoarea importurilor.
Comparație cu principalele segmente ale pieței europene
- Artefacte istorice și arheologice: România, având un patrimoniu arheologic bogat (inclusiv artefacte dacice și romane). Exportul legal al unor obiecte arheologice este posibil în condiții speciale. Multe dintre obiecte sunt excluse prin reglementări stricte de conservare și protecție. În alte state UE, exportul de astfel de artefacte poate fi mai redus sau orientat către obiecte din alte perioade, cum ar fi cele medievale sau renascentiste.
- Artă tradițională și populară: România are o tradiție bogată în artă populară (textile, icoane pe sticlă, ceramică), iar exportul acestor obiecte a părut întotdeauna a fi unul seducător. Din păcate, arta populară românească rămâne destul de puțin cunoscută în afara unor medii intelectuale din străinătate. Exportul acestor bunuri este mult sub potențial. De fapt, România importă mult mai multe obiecte handmade decât exportă.
- Pictură și artă modernă: Deși există un interes în creștere pentru arta modernă românească, inclusiv pentru artiști recenți și contemporani, volumul exporturilor din această categorie este mai mic comparativ cu statele occidentale ale UE, care au piețe de artă mai mature și un portofoliu de artiști recunoscuți internațional. În contrast, în alte state membre UE exportul de artă este una din principalele categorii de bunuri culturale de export. Datorită tradițiilor artistice diferite (și unei mult mai mari disponibilități a operelor de artă clasică sau modernă), volumul acestui comerț în Europa este mult mai mare decât în cazul României.
Importul de bunuri culturale
Importurile de bunuri culturale în România sunt, de asemenea, diferite față de alte state UE, reflectând cererea internă și influențele culturale. În plus, trebuie remarcat că, deși la unele categorii de bunuri procentele la import și la export sunt relativ similare, în mod real valoarea este net diferită. Astfel, deși jocurile video au o cotă de 21% la export și 24% la import, în sume reale exporturile au o valoare de 29 de milioane de euro, în timp ce importurile ajung la 64 de milioane de euro. Diferența este dată de valoarea mare a deficitului balanței, care este de 50%.
Comparație cu principalele segmente ale pieței europene
- Artă clasică europeană: România importă artă clasică europeană (picturi, sculpturi) realizată de artiști occidentali moderni sau contemporani, datorită interesului colecționarilor (și, ocazional, al muzeelor) pentru completarea colecțiilor cu opere valoroase. Oricum, valoarea tranzacțiilor din această categorie rămâne deosebit de mică.
- Antichități și mobilier: România importă antichități și piese de mobilier de epocă, în special din Franța, Italia și Germania, unde există o tradiție mai veche în aceste artefacte. În alte state membre UE, aceste tipuri de importuri sunt mai puțin frecvente, deoarece există deja piețe locale bine dezvoltate pentru astfel de bunuri.
- Artă contemporană internațională: România a început să importe mai multă artă contemporană din străinătate, însă volumul este mai redus comparativ cu alte state UE, cum ar fi Franța sau Germania, unde piețele de artă contemporană sunt foarte dinamice.
Exportul și importul de bunuri culturale, alte diferențe
- Volumul tranzacțiilor: România are un volum mai mic de tranzacții cu bunuri culturale comparativ cu statele vest-europene, care au piețe de artă mult mai mari și mai active. Aceasta se datorează atât pieței locale mai restrânse, cât și nivelului mai redus de recunoaștere internațională a artiștilor locali.
- Reglementări și bariere legale: Exportul de bunuri culturale din România este mai strict reglementat în cazul anumitor categorii de bunuri (cum ar fi artefactele arheologice sau obiectele de patrimoniu național), ceea ce limitează volumul și diversitatea exporturilor comparativ cu alte state UE, care au o abordare mai flexibilă în privința exporturilor culturale.
- Orientarea către piețele internaționale: Statele vest-europene, în special cele cu piețe de artă dezvoltate (precum Franța, Germania, Regatul Unit), au o orientare mai pronunțată către piețele internaționale, cu un flux constant de importuri și exporturi de artă și antichități. În schimb, România este mai orientată către conservarea patrimoniului național și are un nivel mai redus de participare în comerțul global de artă.
Impactul pieței de artă și cererea globală
În statele vestice ale UE, piața de artă este mai matură și mai bine integrată în circuitul global, ceea ce determină un flux constant de bunuri culturale la export și import, în funcție de tendințele pieței și cererea globală. În România, piața de artă este în dezvoltare, iar comerțul exterior cu bunuri culturale reflectă încă tranziția către o piață mai conectată la nivel internațional.
În concluzie, exportul și importul de bunuri culturale în România are volume mici și o structură radical diferită față de UE. Principalele categorii de bunuri din comerțul european nu se regăsesc sau se regăsesc sporadic în comerțul cultural local.
Situația reflectă multe alte deosebiri sociale și culturale. Izolarea României din secolul 20 face ca reconectarea în circuitul global să fie dificilă. Consumul cultural intern foarte redus nu susține piețe culturale mature, care să poată fi competitive la export. Educația artistică deficitară creează impedimente suplimentare. De asemenea, spațiul redus pentru cheltuieli culturale în bugetul familiar din România nu permite achiziționarea unor bunuri de prestigiu și cu mari valori intrinsece.
Atât importul, cât și exportul cultural include în cea mai mare măsură obiecte mici și cu valoare financiară redusă. Jocurile video, piesele muzicale (ca și programele de televiziune, filmele ș.a.m.d.) au prețuri de referință mici, iar profitabilitatea lor poate veni doar din volumul vânzărilor.
NI Infographic
- Poema română: Immersive Experience. Proiect pilot pentru o nouă componentă a Festivalului Enescu - 22 august 2024
- Exportul și importul de bunuri culturale în România - 11 august 2024
- Concursul Enescu se va deschide cu o premieră mondială - 30 iulie 2024