Cauza pentru care a fost mărit la 5 ani mandatul președintelui era că alegerile prezidențiale sunt mult mai personalizate și distorsionează votul politic. În teorie, partidele sunt votate pentru programele lor politice, în mod cât se poate de obiectiv. În funcție de interese și principii specifice ale electoratului. Alegerile prezidențiale adaugă votului și o componentă personală, raportată la calitățile și carisma unor candidați la președinție. Separarea celor două runde a avut ca scop explicit ca votul să fie mai puțin emoțional și mai aderent la obiective politice reale. În esență: să împiedice ca votul pentru partide să crească artificial prin simpatia atrasă de prezidențiabili. Azi, nu mai este cazul.
La 20 de ani de la separarea parlamentarelor și prezidențialelor, matematica face ca cele două runde de alegeri să se suprapună. Față de anii 2000 și 2004, când s-a luat decizia separării, respectiv când au fost ultimele alegeri suprapuse, candidații la președinție nu se mai anunță ca o forță care să mobilizeze electoratul, ca o „locomotivă”, cum se spunea în 2000, ci ca o frână politică sau ca o „remorcă” greu de dus pentru partide. Ce s-a schimbat? S-au profesionalizat partidele? Într-o măsură, da. S-a maturizat electoratul? În bună măsură, nu. Scăderea prezenței la vot la o treime din populația cu drept de vot, cum a fost la ultimele alegeri, nu este un indicator de maturitate.
Cert este că prezumtivii candidați la președinție, care să reprezinte partidele, au cote de încredere mai mici decât formațiunile pe care le pot reprezenta. Sondajul INSCOP publicat în primele zile din octombrie conturează acest decalaj.
Cifre
Cercetarea realizată de INSCOP a atribuit note intenției de participare la vot. Pentru ambele tipuri de alegeri au rezultat câte două cote, care corespund celor care au declarat că vor merge cu siguranță la vot și celor care nu sunt foarte hotărâți să o facă, dar au exprimat preferințe politice. Redăm mai jos comunicatele INSCOP și precizările metodologice necesare.
Conform sondajului, cel mai mare partid va rămâne PSD. Luându-i în calcul pe cei care au declarat că vor vota cu siguranță, intenția de vot exprimată pentru PSD la parlamentare este de 31%. Prezumtivul candidat al partidului, premierul Marcel Ciolacu, ar strânge cu aproape 10 procente mai puțin: 21,4%. În cazul PNL, intenția de vot, măsurată în aceleași condiții, este de 19,7% la parlamentare. Prezumtivul candidat, fostul premier Nicolae Ciucă, atrage o intenție de vot de doar 12,8%.
Situația este similară și la USR: partidul reușește să păstreze o intenție de vot de peste 10% (12% conform sondajului). Prezumtivul candidat USR, șeful partidului, Cătălin Drulă, atrage o intenție de vot de doar 5,4%. La AUR, partid care există exclusiv prin „statement-urile” lui George Simion, diferența e mai mică, totuși, aproape paradoxal, se menține: 19,7% îl preferă la parlamentare și numai 18,5% la prezidențiale. În ce privește UDMR, intenția de vot la parlamentare pare să îl plaseze sub pragul de 5%, iar președintele Kelemen Hunor ar strânge doar 2,3% dacă ar candida la președinție.
Singurele formațiuni unde prezumtivul candidat la președinție este mult peste cota partidului sunt SOS și REPER, ambele cu prea puține șanse să intre în parlament.
O diferență majoră
Alegătorii știu cu siguranță ce partide vor concura la următoarele alegeri. Dar nu au decât indicii privind candidații la președinție. Niciunul dintre posibilii candidați cu șanse nu și-a declarat în mod clar intenția de a candida la alegerile din 2024.
Situația nu este nouă. La toate rundele precedente, de după 2000, partidele și-au anunțat candidații în ultimul moment. Traian Băsescu, în 2004, și-a depus candidatura cu o săptămână după începerea campaniei. În 2014, când a câștigat primul mandat Klaus Iohannis, până cu foarte puțin timp înaintea alegerilor, PSD și PNL urmau să aibă un candidat comun, iar acela să fie Crin Antonescu. În realitate, partidele s-au separat, iar reprezentanții lor, Victor Ponta și Klaus Iohannis s-au înfruntat în turul doi al alegerilor. Factorul surpriză a fost un element important al rundelor în care alegerile prezidențiale și cele parlamentare s-au desfășurat separat.
Favoritul sondajelor
Aproape toate cercetările sociologice de după 2019, inclusiv sondajul INSCOP, au luat în calcul o candidatură a lui Mircea Geoană, din postura de candidat independent.
Candidat la președinție în 2009, ca președinte al PSD, Geoană a pierdut cu doar 70.321 de voturi în fața lui Traian Băsescu. Însă cariera ulterioară, de adjunct al secretarului NATO, și intransigența manifestată din această poziție l-au făcut prizabil și pentru publicul pro-european, care în 2009 a votat împotriva sa. Deși nu și-a anunțat niciodată intenția de a candida din nou la președinție, iar mandatul la NATO i-a fost prelungit, sondajele ultimilor ani îl clasează primul în intenția de vot, în turul unu, iar toate testele de tur doi îl indică având prima șansă, indiferent de oponent.
Tehnic, dacă dreapta (PNL și USR) nu reușește să aibă un candidat cu șanse, atunci un candidat independent, care exprimă valori pro-europene, are la dispoziție un bazin de o treime din electorat, participant la alegeri. Dacă acel candidat, fie Mircea Geoană, fie alt independent, reușește să atragă și o parte a electoratului social-democrat, atunci el are prima șansă. Alegerea unor candidați independenți este o tendință cu tot mai multe exemple în Europa, pe măsură ce partidele reușesc tot mai greu să păstreze priza cu electoratul.
Marja unui candidat-surpriză
Însă ipoteza unui candidat independent în România este relativ vulnerabilă, mai ales dacă parlamentarele și prezidențialele se suprapun. Oricare ar fi rezultatele din sondaje, partidele vor dori să maximizeze, pe cont propriu, votul politic. Este improbabil că vor renunța la a avea candidați proprii sau se vor carteliza în blocuri politice sau în susținerea altui candidat. Pe de altă parte, candidații independenți, lipsiți de structuri politice care să îi propulseze, au avut în România rezultate submediocre. Până în prezent, cel mai bun scor obținut de un independent a fost de 5,36% (Călin Popescu Tăriceanu în 2014).
O marjă, totuși, există. Conform cercetării INSCOP, 50,1% dintre participanți au declarat că vor merge sigur la vot la alegerile parlamentare. Însă, dintre aceștia, 12,3% au declarat că nu au un partid favorit. La prezidențiale, intenția declarată de a participa la vot este de 57,2%. Dintre aceștia, aproape 10% nu au un candidat preferat printre numele testate. Aici, în condițiile în care Mircea Geoană a fost deja inclus în lista opțiunilor, este deja o marjă de 10-15% din electorat care așteaptă fie un candidat-surpriză, fie o prestație surprinzătoare în campania electorală a unuia dintre candidații previzibili.
„Dependenți”, independenți și prezența la vot
În esență, cheia următoarelor alegeri va fi prezența la vot.
La ultimele alegeri prezența la vot a fost sub o treime din electorat. Acum, intenția declarată de participare este de peste 50%. Chiar și în condițiile creșterii mizei, prin suprapunerea celor două tipuri de vot, această cotă este improbabilă. Astfel, partidele și candidații care își vor putea aduce la vot simpatizanții vor avea câștiguri importante în fața celor care vor reuși o mobilizare mai mică. Vulnerabil este în special publicul pro-european, care se mobilizează cu foarte mare greutate și numai dacă oferta electorală are un grad mulțumitor de consistență.
Mobilizarea electoratului este, așadar, o componentă care va favoriza partidele și candidații dinamici, care își mobilizează electoratul deja câștigat. La fel de importantă este și componenta de joc deschis: dacă partidele sau candidații la președinție vor reuși surprize care să mobilizeze părți inerte ale electoratului. De exemplu, votul în diaspora a produs și va mai produce surprize. Preferințele electoratului din străinătate sunt dificil de cercetat prin sondaje. Participarea reală la vot este la fel de impredictibilă, dat fiind că nu avem vot electronic, iar cel prin corespondență este descurajant. La fel și votul la urne, în prea puține secții deschise în străinătate (în raport cu numărul real al românilor nerezidenți în România) și distanțelor prea mari între acestea.
O altă perspectivă: challenger-ul
În nicio rundă de alegeri de după 1990 primul mandat de președinte nu a fost câștigat de către reprezentantul unui partid aflat la putere. Al doilea mandat a fost câștigat inclusiv atunci când președintele era/fusese reprezentantul unui partid aflat la putere. Dar primul mandat se câștigă din opoziție.
În 1996, Emil Constantinescu a câștigat alegerile ca reprezentant al opoziției unite. În 2000, Ion Iliescu a câștigat (după o pauză de patru ani) alegerile prezidențiale venind din opoziție. În 2004, Traian Băsescu a obținut victoria contra premierului în funcție. În 2009, Klaus Iohannis a câștigat alegerile, din nou contra unui premier în funcție.
Conform acestei cutume politice, capacitatea PSD și PNL de a propune candidați la președinție este, ex-ante, una redusă. De partea cealaltă, în opoziție, USR și-a pierdut orice mobilitate după eliminarea lui Barna și a lui Dacian Cioloș. AUR, deși reușește să atragă atenția, nu poate disimula lipsa de substanță și de propuneri politice reale. UDMR este la limita intrării în parlament, iar alte partide nu au relevanță (cel puțin până după alegerile locale). Astfel, în ciuda unor alegeri cumulate, opoziția pare ajunsă în imposibilitatea de a oferi un challenger. Pentru toate partidele, necesitatea desemnării unui candidat la președinție este mai degrabă un handicap decât o oportunitate. (N.I.)
Datele sondajului INSCOP
Intenția de vot pentru partidele politice
INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenția de vot raportată la două categorii distincte de respondenți: așa numiții votanți cei mai mobilizați, adică respondenții care aleg un partid din listă, și declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâții și non-răspunsurile (37,8% din totalul eșantionului), respectiv respondenții care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în vom sigur la vot, fără a include nehotărâții și non-răspunsurile (63,8% din totalul eșantionului). Ce constatăm din date este că PSD și PNL obțin scoruri ușor mai bune pe votanții foarte mobilizați, în timp ce AUR obține scoruri mai bine pe votanții care au o opțiune politică, indiferent de cât de mobilizați sunt. În acest moment nu putem vorbi despre tendințe foarte clare de evoluție/involuție a intenției de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendințe va depinde în mare măsură de modul în care va evalua populația mersul economiei, al prețurilor, precum și de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii. De asemenea, un rol important asupra evoluției intenției de vot îl vor avea și subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale precum cazuri de corupție sau situații de criză neprevăzute.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research
Estimare participare vot alegeri parlamentare
Pe o scala de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot și 10 ”sigur da” voi merge la vot, 23.7% dintre români au ales 1, 1.8% dintre români au ales 2, 1.7% au ales 3, 1.8% au ales 4, 6.8% au ales 5, 1.8% au ales 6, 2.7% au ales 7. 5.3% indică 8, 2.5% 9 și 50.1% indică 10. Ponderea celor care aleg nota 10 este foarte mare în comparație cu prezența efectivă înregistrată la scrutinele anterioare. Rămâne de văzut, din cercetările următoare, dacă acest tip de răspuns este unul conjunctural, sau unul constant care ar putea sugera o eventuală creștere a prezenței la vot în anul electoral 2024.
Intenția de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare
Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă si declară că merg sigur la vot (37.8% din total eșantion)
Raportat la cei care au exprimat o preferință concretă pentru un partid din listă (nu au fost luați în considerare nehotărâții și non-răspunsurile) și acordă nota 10 la întrebarea privind prezența la vot (37.8% din total eșantion), 31% dintre alegători ar vota cu PSD, 20.4% cu PNL, iar 19.7% cu AUR. USR ar obține 12% din totalul voturilor. UDMR ar obține 4.6%. Pentru SOS ar vota 3.1% dintre alegători, iar 2,7% pentru Partidul Verde. 1.7% dintre cei intervievați ar opta pentru PMP. 1.5% pentru Pro România. 1% pentru Forța Dreptei. 0.7% pentru REPER. 1.6% dintre voturi ar merge către alt partid.
Respondenți care își exprimă preferința pentru un partid din listă (63.8% din total eșantion)
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (63.8% din total eșantion), 29.1% dintre români ar vota cu PSD, 22.4% cu AUR, iar 19% cu PNL. Pentru USR ar vota 11.6% dintre români. UDMR ar obține 4.1% dintre opțiunile de vot. Pentru SOS ar vota 3.1% dintre cei care și-au exprimat o opțiune de vot. 2,5% au anunțat intenția de a vota pentru PMP. 2.5% dintre cei intervievați își exprimă opțiunea de vot pentru Partidul Verde. 2.2% pentru Pro România. 1% pentru Forța Dreptei. 0.5% pentru REPER. 1.8% dintre respondenți își exprimă preferința pentru alt partid.
Intenția de vot pentru candidați la președinție
Sondajul realizat de INSCOP în parteneriat cu News.ro prezintă primele cifre cu privire la opțiunile de vot pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Pentru intenția de vot în turul 1 am luat în considerare mai multe nume despre care s-a vehiculat în spațiul public că ar putea candida, indicând și partidul, alianța sau după caz, statutul de independent al personalităților măsurate. De asemenea, pentru variantele de tur 2 am testat mai multe scenarii, măsurând însă doar potențialul personal al fiecărui candidat, fără a mai indica un partid sau o alianță de partide care l-ar susține pe acel candidat. În cercetările sociologice din lunile următoare vom testa și alte nume de potențiali candidați la alegerile prezidențiale, în funcție de evoluția dezbaterii publice pe acest subiect. Concluziile principale pe care le putem observa din aceste date sunt: preferința în premieră pentru un candidat independent care modifică semnificativ performanța celorlalți candidați susținuți de un partid, procentul de 70% pe care îl adună în primul tur candidații cu profil democratic-moderat, respectiv procentul de 30% pe care îl adună candidații cu profil radical. De asemenea, configurația opțiunilor populației pentru turul 1 lasă deschis orice scenariu de candidați care ar putea accede în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Este doar prima fotografie a unei confruntări electorale care va cunoaște multe modificări pe parcurs, va domina anul electoral 2024 și va influența decisiv performanța partidelor în celelalte tipuri de alegeri de anul viitor (europarlamentare, locale și parlamentare).
Remus Ștefureac – director INSCOP Research
Estimare participare vot alegeri prezidențiale
Pe o scala de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot și 10 ”sigur da” voi merge la vot, 16.9% dintre români au ales 1, 2.6% dintre români au ales 2, 1.5% au ales 3, 0.8% au ales 4, 6.2% au ales 5, 1.8% au ales 6, 2.9% au ales 7. 5.1% indică 8, 3.8% – 9 și 57.2% – 10. Nu știu sau nu răspund 1.2% din total eșantion.
Intenția de vot: candidați la președinție, primul tur
Date raportate la respondenți care își exprimă preferința pentru candidații din listă (75.9% din total eșantion)
Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru candidații din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (75.9% din total eșantion), 25.3% ar vota pentru Mircea Geoană (independent), 19.5% pentru Marcel Ciolacu (PSD), iar 18.7% pentru George Simion (AUR). Pentru Nicolae Ciucă (PNL) ar opta 11.2%, iar pentru Diana Șoșoacă (SOS România) 10.1%. Cătălin Drulă (USR, PMP, FD) ar fi ales de 5.6% dinte votanți. Dacian Cioloș (REPER) de 4.1%, iar Kelemen Hunor (UDMR) de 2.7%. 2.8% dintre alegători spun că ar vota alt candidat.
Date raportate la respondenți care își exprimă preferința pentru candidații din listă și declară că merg sigur la vot (47.7% din total eșantion)
Raportat la cei care au exprimat o preferință pentru candidații din listă (nu au fost luați în considerare nehotărâții și non-răspunsurile) și acordă nota 10 la întrebarea privind prezența la vot (47.7% din total eșantion), 24.6% ar vota pentru Mircea Geoană (independent), 21.4% pentru Marcel Ciolacu (PSD), iar 18.5% pentru George Simion (AUR). Pentru Nicolae Ciucă (PNL) ar opta 12.8%, iar pentru Diana Șoșoacă (SOS România) 8.4%. Cătălin Drulă (USR, PMP, FD) ar fi ales de 5.4% dinte votanți, Dacian Cioloș (REPER) de 3.4%. Kelemen Hunor (UDMR) de 2.3%. 3.3% dintre alegători spun că ar vota alt candidat.
Intenția de vot: candidați la președinție, al doilea tur
Mircea Geoană vs. George Simion
Într-o confruntare ipotetică în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale între Mircea Geoană și George Simion, 63.5% dintre cei care au exprimat o opțiune ar vota cu adjunctul secretarului general al NATO, iar 36.5% cu liderul AUR.
Marcel Ciolacu vs. George Simion
Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale ar ajunge Marcel Ciolacu și George Simion, 58.8% dintre cei care au exprimat o opțiune l-ar vota pe liderul PSD, iar 41.2% pe liderul AUR.
Nicolae Ciucă vs. George Simion
Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale ar ajunge Nicolae Ciucă și George Simion, 52.2% dintre cei care au exprimat o opțiune l-ar vota pe liderul PNL, iar 47.8% pe liderul AUR.
Mircea Geoană vs. Emil Boc
Dacă în turul aI II-lea al alegerilor prezidențiale ar ajunge Mircea Geoană și Emil Boc, 59.9% dintre cei care au exprimat o opțiune l-ar vota pe adjunctul secretarului general al NATO, iar 40.1% pe primarul Clujului.
Marcel Ciolacu vs. Emil Boc
Dacă în turul aI II-lea al alegerilor prezidențiale ar ajunge Marcel Ciolacu și Emil Boc, 50.4% dintre cei care au exprimat o opțiune l-ar vota pe primarul Clujului, iar 49.6% pe actualul premier.
Metodologie
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu, stratificat, a fost de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%.
INSCOP
INSCOP RESEARCH (www.inscop.ro) este o companie privată de cercetări sociale și marketing înființată în 2013. Specialiștii INSCOP Research au împreună o experiență de peste douăzeci de ani în activitățile de cercetare sociologică, comunicare publică, științe politice și activități academice. Astăzi, INSCOP Research este una dintre cele mai active și mai respectate instituții de cercetare a opiniei publice din România, o companie cu standarde etice riguroase, apreciată pentru calitatea și imparțialitatea produselor sale. Studiile realizate de INSCOP Research sunt citate în mii de articole în presa românească și internațională, în rapoarte oficiale naționale și internaționale, în evaluări de specialitate ale unor think-tank-uri românești și internaționale prestigioase sau în publicații academice.
INSCOP Research oferă o gamă largă de servicii cantitative și calitative, analize statistice pentru clienți corporate, instituții internaționale sau organizații politice. Produsele INSCOP Research au la bază metodologii riguroase, echipe experimentate de culegere a datelor pe teren, telefonic sau online și experți specializați în analiza complexă a datelor. INSCOP Research colaborează cu parteneri interni și internaționali cu reputație și competență demonstrate care asigură un înalt grad de acuratețe a rezultatelor cercetărilor. INSCOP Research și Bullfinch Group din SUA au încheiat un parteneriat de colaborare prin intermediul căruia își oferă sprijin reciproc în efectuarea de studii sociologice în România, în alte țări din regiune și în Statele Unite ale Americii.