Cine câștigă alegerile prezidențiale? Bucureștiul, diaspora sau Constanța?

Statistic, până în 2007, anul integrării în UE și al deschiderii granițelor, Bucureștiul și Constanța au fost zonele în care a fost decis președintele. În toate alegerile precedente, cel care câștigase voturile primului tur în Capitală sau la malul mării și-a asigurat victoria națională după turul al doilea, iar această sincronizare este evidentă și în cazurile în care au câștigat challengerii (Emil Constantinescu și Traian Băsescu). După 2007, alegerile au fost câștigate întotdeauna de candidatul care a câștigat primul tur în diaspora.

La celălalt pol, câștigătorul votului din Covasna și Harghita nu a devenit niciodată președinte al României. După 1996 în aceste județe a câștigat întotdeauna candidatul UDMR, care niciodată nu a intrat în turul al doilea. Însă nici în 1990 și 1992, când UDMR nu a avut propriul candidat, aceste județe nu au votat cu cel care avea să câștige. În primele alegeri libere câștigător a fost candidatul liberal Radu Câmpeanu, iar în 1992 candidatul CDR, Emil Constantinescu – ambii învinși în final de Ion Iliescu.

Pe runde electorale, alegerile din 1990 s-au desfășurat într-un singur tur și au fost câștigate de președintele în funcție, desemnat de conducerea FSN în zilele Revoluției anticomuniste. Ion Iliescu, și-a asigurat o victorie confortabilă și în scrutinul din București (cu puțin sub scorul național). Principalul contracandidat s-a dovedit Radu Câmpeanu, care a câștigat peste 50% în două județe – Harghita și Covasna. Toate celelalte județe i-au aparținut lui Ion Iliescu. Pentru 1990 Biroul Electoral Central nu oferă date privind votul în străinătate (în condițiile în care nici nu exista o circumscripție pentru românii din afara granițelor).

Primele alegeri în două tururi au fost cele din 1992. Primul tur a fost câștigat de Ion Iliescu, cu 47% din voturi. În București, el a obținut 42% din voturi, cu 2% peste principalul său contracandidat, Emil Constantinescu. De asemnea, Iliescu a câștigat turul în toate județele din vechiul Regat, plus Hunedoara, Caraș și Maramureș. Emil Constantinescu a câștigat majoritatea județelor din Transilvania, Crișana și Banat (mai puțin Alba și Bistrița, unde runda i-a aparținut lui Gheorghe Funar). În turul al doilea, Ion Iliescu a preluat și voturile lui Funar, inclusiv în București, unde a câștigat peste 50%, iar Emil Constantinescu și-a păstrat propriul bazin electoral. De menționat că în diaspora au votat 43.000 de alegători în primul tur și 46.000 de persoane în turul doi, iar Emil Constantinescu a câștigat ambele runde în acea circumscripție electorală („Circumscripția 43”).

În 1996, Emil Constantinescu, candidat al Convenției Democrate din România, a obținut 43% în primul tur al alegerilor în București și 28% la nivel național. În străinătate au votat 72.000 de alegători, preferat fiind același Emil Constantinescu. În țară, el și-a menținut bazinul electoral din alegerile precedente, plus Constanța, Bistrița și Caraș-Severin, dar a pierdut Mureș, Harghita și Covasna, unde câștigător în primul tur a fost Gyorgy Frunda. Ploieștiul i-a aparținut candidatului PD, Petre Roman. Ion Iliescu a avut 26% în București și 32% la nivel național (în linii mari – vechiul Regat, plus Maramureș și Hunedoara). În schimb, în turul 2, el a urcat doar până la 45%, pierzând chiar și în două județe în care câștigase primul tur. Emil Constantinescu a avut 55% la nivel național și 62% în București. Candidatul CDR a câștigat și în diaspora, unde la turul 2 s-au prezentat 85.000 de alegători.

Alegerile din 2000 au readus Bucureștiul în fieful social-democrat. Ion Iliescu a avut în Capitală 32% din voturi în turul 1 și 74% în turul 2. La nivelul întregii țări, în primul tur, Iliescu a avut 37% din voturi, câștigând în vechiul Regat și în Constanța. Tot în primul tur, Corneliu Vadim Tudor a câștigat în Transilvania (cu excepții), Banat, Crișana și Maramureș, dar și în Tulcea. Județele Satu Mare, Covasna și Harghita i-au aparținut lui Gyorgy Frunda. Singura circumscripție câștigată de Mugur Isărescu a fost cea din diaspora. Turul 2 l-a impus câștigător pe Ion Iliescu, cu 67% din voturi. Tot el a câștigat și în diaspora, cu 70%. Contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor a obținut 33% din voturi, dar a pierdut în toate județele, cu o singură excepție: Bistrița-Năsăud.

Pentru contabilitate, în străinătate au votat 33.000 de electori în primul tur și 16.000 în al doilea.

În 2004, Traian Băsescu a obținut doar poziția a doua în primul tur (34%), dar a câștigat în București, în diaspora și în 9 județe (Constanța, Prahova, Brașov, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor, Arad și Timiș). Adversarul său, Adrian Năstase, a avut 41% din voturi, câștigând în toate celelalte județe – mai puțin Covasna, Harghita și Mureș, fidele candidatului UDMR, Marko Bela. După turul 2, câștigător a fost Traian Băsescu: 51% la nivel național, 63% în București și 73% în diaspora. Pe lângă județele unde câștigase în runda precedentă, a mai câștigat Carașul, Gorjul, Argeșul și Tulcea de la contracandidatul său. Adrian Năstase a câștigat în turul al doilea județele secuiești, dar nu a trecut de 49% din voturi.

În 2009 Traian Băsecu a câștigat ambele tururi, dar cu cele mai mici avansuri față de principalul contracandidat, Mircea Geoană. La scara tuturor circumscripțiilor, Băsescu a avut 1,29% mai multe voturi în primul tur și 0,67% în al doilea. Chiar și în București președintele a avut probleme în a-și apăra mandatul: a câștigat primul tur (cu doar 31,2%) și a pierdut turul 2 (cu 49,9%). Pe zone geografice, în primul tur Traian Băsescu a câștigat în Dobrogea, Prahova și în zonele ce ținuseră de Imperiul Habsburgic (mai puțin Hunedoara, fief PSD, și Harcov, fief UDMR, dar inclusiv Suceava). Geoană a câștigat în restul Moldovei, în restul Valahiei (inclusiv Oltenia) și în Hunedoara. Crin Antonescu, deși a avut peste 20% din voturi nu a câștigat în nicio regiune. În diaspora, în primul tur au votat 95.000 de alegători. Câștigător net a fost Traian Băsescu, cu 56 de procente. În al doilea tur au reușit să voteze aproape 148.000 de români plecați din țară, iar Băsescu a avut 78,86% din voturi. De altfel, este singura dată când votul din diaspora s-a dovedit realmente decisiv, după ce în interiorul granițelor victoria îi aparținuse lui Mircea Geoană, cu un plus de 14.000 de voturi.

Alegeri tensionate au fost și în 2014, când primul tur a fost câștigat de Victor Ponta, cu 40,4% din voturi. El a câștigat și în București (31%) și Constanța (37%), fiind singura situație în care câștigătorul primului tur în aceste zone nu a reușit să devină, în final, președinte. De asemenea, Ponta a câștigat turul în toată Dobrogea, Moldova și Muntenia, plus Hunedoara și Caraș. În diaspora, unde participarea la vot a fost de 160.000 de persoane, Klaus Iohannis și-a asigurat victoria cu 46% din voturile valide. El a mai câștigat și votul regional din restul țării, mai puțin Covasna și Harghita, unde a fost preferat Kelemen Hunor. În turul decisiv, Iohannis și-a adăugat Carașul, Dobrogea, Iașiul, Suceava și Prahova, plus județele din Secuime. De asemenea, el a recuperat Bucureștiul, cu o victorie la 57 de procente. În străinătate, prezența la vot s-a dublat (379.000 de persoane), iar votul a fost masiv pro-Iohannis (89%). La nivelul întregii țări, în turul 2 contracandidatul său, Victor Ponta, a strâns sub 46 de procente.

Primul tur din 2019 a fost câștigat de Klaus Iohannis cu 37,8% din voturi. El și-a asigurat victoria în toate cele tei regiuni care s-au dovedit un marker al votului final: în București (31,7%), în Constanța (40%) și în diaspora (52,8%). La nivel teritorial, harta primului tur este cum nu se poate mai mozaicată: el a câștigat în toată Transilvania (mai puțin Harghita și Covasna), în toată Moldova (mai puțin Botoșani), în Dobrogea și în județele Vâlcea, Prahova, Dâmbovița, Brăila și Călărași. Viorica Dăncilă a câștigat în doar 10 județe – insule din Muntenia, plus Botoșani. Scorul său în primul tur a fost de 22 de procente.

Până în prezent, în diaspora, în București și în Constanța, câștigătorul primului tur al alegerilor și-a asigurat victoria finală cu câte o singură excepție: Bucureștiul și Constanța au pariat greșit în 2014, când voturile au mers la Victor Ponta, iar diaspora în 2000, când favoritul acestei regiuni, Mugur Isărescu, nici măcar nu a intrat în runda finală.

Dincolo de coincidențele statistice, cum sunt cele de mai sus, există constante și variabile în activitatea electorală. La nivel teritorial, unele regiuni au votat întotdeauna candidații de stânga, iar altele pe cei de dreapta. De exemplu, Argeș, Buzău, Teleorman și alte câteva au votat întotdeauna candidații PSD (indiferent ce titulatură a avut partidul). În schimb, Cluj, Sibiu, Bihor și altele au votat întotdeauna candidații dreptei moderate. La fel și diaspora. În cazul acestor regiuni, cu preferințe clar stabilite, fie de stânga, fie de dreapta, succesul sau înfrângerea candidatului preferat a făcut parte din dinamica specifică a jocului politic. Există însă și câteva zone în care preferințele s-au schimbat de la o rundă electorală la alta. Capitala și Constanța sunt asemenea exemple în care votul stânga-dreapta a alternat, uneori cu victorii zdrobitoare ale uneia sau ale celeilalte. Există, însă, și cazul unor județe care au ales frecvent contra curentului majoritar, iar asta în condițiile în care alternanța stânga-dreapta a fost prezentă. Un exemplu este Caraș-Severin, un altul Hunedoara. Pe de altă parte, candidații stângii au pierdut constant județe de la mandat la mandat și chiar de la un tur la altul. A existat însă un moment de reset absolut, în 2000, când candidații dreptei au pierdut peste tot, iar candidatul PSD, Ion Iliescu, a câștigat în turul 2 în toate circumscripțiile din țară și străinătate (mai puțin în Bistrița Năsăud). Însă, pe termen lung, de la tur la tur, circumscripțiile câștigate de candidatul stângii democrate au avut următoarea evoluție: 40 – 30 – 32 – 25 – 23 – 25 – 42 – 29 – 26 – 21 – 22 – 28 – 20 – 10.

Lasă un răspuns