Foaierul Teatrului National de Opereta „Ion Dacian“ din Bucuresti a gazduit, pentru a treia oara, Maratonul de Poezie si Jazz. Sapte ore cu poeti si muzicieni, al caror show interactiv a fost transmis in direct, de vineri, 20 mai, ora 22:00, pâna sâmbata, 21 mai, ora 05:00, de Radio România Cultural, coproducator al evenimentului. Doua arte de nisa pentru public ales s-au tatonat, s-au potentat si s-au infratit la scena deschisa in fata unui numar impresionant de spectatori si de ascultatori de-acasa, probând, inca o data, faptul ca o asemenea iesire artistica la peisaj intr-o capitala europeana care nu are un festival de gen e binevenita, ba chiar mult asteptata.
La Maraton au luat startul 40 de poeti, de la promotia saizecista, la noul val, in recitaluri si intr-o antologie ce reuneste 90 de poeme si a fost publicata, intr-un tiraj de 700 de exemplare, de Editura Tracus Arte. Jazzul de mare rafinament a fost reprezentat de Mircea Tiberian Band (un trio de instrumentisti plus vocalista) asupra carora voi reveni (pentru ca merita!).
In fine, la aceasta a treia editie, pe lânga traditionalii, de-acum, organizatori, asociatiile non-guvernamentale si non-profit EURO CULTUR-ART (presedinte Dan Mircea Cipariu) si OPEN ART (presedinte Ioan Cristescu), Muzeul National al Literaturii Române din Bucuresti (director interimar Lucian Chisu) si Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ (director general Razvan Ion Dinca) si Asociatia Scriitorilor Bucuresti, sectia Poezie, a oferit sprijin financiar si Ministerul Culturii si Patrimoniului National (sensibilizat probabil de impresionantele dosare media ale precedentelor editii, de ratingul-record al canalului public de radio care le-a transmis in direct si de ecourile de la spectatori).
Editia 2011 a Maratonului a oferit publicului mai multa poezie pe viu si in antologie. Cât din aceasta poezie este si poezie vie ramâne de vazut in viitor. Scriu asta gândindu-ma la faptul ca multi dintre poetii maratonisti au citit, pentru prima oara, din volume aflate sub tipar, unele, inca pe masa de lucru, altele, sau poezii scrise special pentru eveniment ori, riscant, improvizate, in câteva minute, chiar la microfon, la concurenta cu improvizatiile jazzistice. Asa cum câtiva poeti s-au incumetat sa verifice, in priza directa cu publicul, daca poezia lor de la debutul de-acum câteva decenii sau poeziile „clasate“ in antologii ori selectate din volume publicate mai demult au reusit sa treaca proba timpului si mai sunt poezii vii. Din pacate, de la aceasta confruntare au (cam) lipsit criticii si istoricii literari. (Asta daca nu luam in calcul faptul ca unii dintre maratonisti fac si critica literara si jurnalism cultural in reviste si in volume sau, universitari fiind, predau studentilor si poezia contemporana româneasca). N-ar fi de prisos, cred eu, ca amintitii critici si istorici literari sa-si vada si auda, pe viu, subiectii intr-un Maraton care a reunit reprezentantii de vârf a cinci promotii literare cu selectii si recitaluri in regie proprie. Si care n-au citit texte usurele, sprintare, de trecut agreabil, la minima rezistenta, o noapte alba de weekend cu poezie si muzica, un fel de clubbing cultural (la moda) in foaierul Operetei, ci au citit, in mare majoritate, poeme din categoria celor ce la o repede ochire par destinate doar cartilor si nu iesirii precipitate in public. Prejudecata aceasta, clatinata serios la primele doua editii, ma incumet sa spun ca a fost spulberata si ca la maraton „poezia e doar aparare“. Citatul e jumatate din titlul unui poem al lui Sántha Attila (in traducerea autorului si a Ruxandrei Cesereanu), „Domneste frica, poezia e doar aparare“, pe care il reproduc integral, ca o arta poetica in actiune, dar si ca o arta a receptarii poeziei atunci când te intrebi hölderlinian „la ce bun..“: „Ea deschide fereastra spre lumea deschisa,/ isi intinde trupul,/ casca spre lumea deschisa fara graba,/ ca-ntr-o pictura de Rubens/ e senina si dezbracata./ O privesc de pe strada,/ coltul gurii i se duce-n sus putin,/ ieri ma uitam dinauntru la ea/ cum este senina si dezbracata./ M-a dat afara, am lasat-o,/ dar a cazut ca o pisica in picioare,/ macar de-ar suferi putin,/ e senina si dezbracata,/ e jale, ca a venit ziua de mâine,/ as striga, am un nod in gât“.
In spiritul Maratonului, trec acum la un calup de jazz. Mircea Tiberian a adus in foaierul Operetei muzica demna sa fie ascultata in cele mai selective evenimente de gen. Pianist de mare clasa, compozitor, universitar, initiator de proiecte culturale care au rezonanta europeana (cel putin), co-leader al grupului „Interzone“, alaturi de Maurice de Martin (cu care a realizat patru discuri), adevarat globe-trotter in turnee din SUA, in fosta U.R.S.S, din Franta, Germania, Bulgaria, Grecia si Austria, in Siria, Polonia, Cehia etc., jazzman-ul român care a cântat alaturi de Larry Coryell, Herb Robertson, Ed Shuller, Adam Pieronczyk, Tomasz Stanko, Theo Jorgensmann, dar si de Johnny Raducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrila, Anca Parghel, autorul „Cartii de muzica“ (un volum si ironic, si didactic despre ceea ce inseamna muzica si non muzica), Mircea Tiberian a scos recent albumele „Ulysses“ (in colaborare cu Chris Dahlgren si John Betsch) si „November“. Cel mai titrat jazzman autohton, el este si autorul „Curriculumului de Jazz“ pentru liceele de muzica din România, producatorul casetei audio intitulata „Talking About Jazz Fundamentals“. A tinut conferinte si a prezentat lucrari teoretice despre istoria si elementele jazzului la Students’ Union Hall, la Muzeul Taranului Român sau la Universitatea de Muzica din Cluj. Este insotitorul de cursa lunga al poetilor care au recitaluri in „Serile de poezie si muzica“ de la Muzeul National al Literaturii Române din Bucuresti, unde si-a promovat si cei mai talentati studenti. Implicat activ, inca de la prima editie, in organizarea „Maratonului de Poezie si Jazz“, a concertat anul acesta, la a treia editie a evenimentului, alaturi de doua legende ale jazz-ului americano-european, Chris Dahlgren si Christian Lillinger, si de (inca) studenta sa Nadia Trohin. Cei patru s-au numit pentru o noapte alba a poeziei si muzicii „Mircea Tiberian Band“.
Când era mic si incepuse sa studieze muzica, adica pe la 6 ani, newyorkezul Chris Dahlgren (nascut la 13 noiembrie 1961) a reusit sa-si enerveze in asa masura profesorul de scoala elementara cu experimentele in improvizatie la violoncel, incât acesta i-a spus sa plece pentru ca nu va ajunge niciodata muzician. S-a inselat profund. Ucenicul neastâmparat si-a luat licenta in studii de jazz la Conservatorul din Cincinati (1986) si a absolvit masteratul in compozitie si muzica experimentala la Universitatea Wesleyan (2003). A studiat compozitia cu cele mai importante figuri ale muzicii contemporane, intre care La Monte Young, Anthony Braxton, Alvin Lucier si Christian Wolff. Si basul (care a inlocuit violoncelul) cu Barry Green, François Rabbath si Dave Holland. A cântat si cânta cu cei mai mari maestri americani in jazz. A facut parte, intre 2001 si 2009, din ansamblul embrionar avangardist de compozitori si suflatori ai celebrului interpret Anthony Braxton, a fondat case de discuri si studiouri de inregistrare, a participat si participa la turnee mondiale cu mari vedete ale genului.
In 2004 s-a mutat in Germania, la Berlin, unde cânta, compune si colaboreaza cu muzicieni si artisti europeni de anvergura. Incepând cu 2006, Chris Dahlgren se afla printre primii muzicieni care au introdus viola da gamba in muzica de improvizatie, in concerte, dar si ca profesor la Scoala Hanns Eisler si la Institutul de Jazz din capitala Germaniei. In mâinile sale, violoncelul, basul si viola da gamba par sa nu aiba limite in improvizatiile care electrizeaza auditoriul si contrapuncteaza inspirat dialogul cu textul literar, cum s-a intâmplat la Bucuresti, unde si-a dovedit virtuozitatea si in insolita interpretare a unui calup de muzica interbelica româneasca.
Mircea Tiberian l-a adus la a treia editie a Maratonului de Poezie si Jazz si pe Christian Lillinger, care, la 27 de ani, este unul dintre cei mai talentati bateristi si percutionisti europeni. Nascut in Germania, la Lübben, absolvent al renumitei Scoli de Inalte Studii Muzicale „Karl Maria Von Weber“ din Dresda, el a câstigat, la 17 ani, prestigiosul Concurs de improvizatie de la Leipzig. Cu o impresionanta discografie si la fel de impresionant numar de turnee pe continent, tânarul muzician si-a creat propria trupa „Christian Lillingers Grund“ in 2008, deja un band de referinta in jazzul contemporan. S-a integrat perfect in atmosfera maratonului, atât prin solo-uri de mare rafinament, cât si ca acompaniator de solista vocala si de recitaluri poetice.
Premiata la Cerbul de Aur, detinatoarea Premiului I la Concursul International de Interpretare vocala „Milion Ciudesa“de la Sofia, Bulgaria, 2002 si a aceluiasi premiu la Festivalul Concurs International de Interpetare „Slavianskii Bazar“, Vitebsk, Belarus, 2003 tânara Nadia Trohin, nascuta la Chisinau, in 1985, bursiera, din 2004, a statului român, masteranda a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti (clasa profesorului Mircea Tiberian) dezinvolta, carismatica, a interpetat, intr-un stil original, muzica româneasca interbelica si jazz dintr-un proiect cultural in derulare (conceput si coordonat de profesorul ei), al carui prim disc („La margine de Bucuresti“) a aparut recent la Soft Records.
Cei 40 de poeti prezenti cu recitaluri in foaierul Operetei si cu poeme in consistenta antologie a evenimentului si-au probat calitatile de seductie ale textelor fata cu un public ce a inceput, mai ales in ultimii 3-4 ani, sa prinda gustul unor asemenea lecturi-spectacol bine intrate in obisnuinta pe alte meleaguri. Ion Muresan, cu poeme din „cartea Alcool“, aparitie editoriala de top a anului 2010, a fost una dintre vedetele celei de-a treia editii a Maratonului. Pentru prima oara in aceasta cursa liric-muzicala, Ana Blandiana a oferit publicului, intr-o lectura rafinat-particularizata, piese de vârf din „Patria mea A4“. Cu „Mai aproape de Mayerling“ Octavian Soviany, poet si prozator in mare forma in ultima vreme a obtinut aplauze la scena deschisa. Simona Popescu (si ea pentru prima oara la Maraton) a oferit spectatorilor si ascultatorilor radio un fel de „Viata mea in poezie in 8 minute“, o selectie incluzând poeme de la debut si pâna la „Lucrari in verde“, unul dintre cele mai reusite recitaluri ale evenimentului. Bogdan Ghiu a re-citit grupajul de poeme din „Cinci“, volum colectiv de referinta in poezia anilor ’80, reeditat acum si lansat la Bookfest 2011, dar si un poem din acelasi volum al regretatei Mariana Marin. Rezistenta in timp a acestei poezii s-a dovedit intangibila. Lectura Denisei Comânescu, ale carei virtuti sunt probate si de un audio-book, „Obsesia biografiei“, a cucerit prin noi segmente de biografie fictionala, intr-un expresionism bine stapânit. Tensionat-dramatica, intr-o rostire inconfundabila, poemele lui Liviu Ioan Stoiciu din cel mai nou volum al sau „Pe prag/Vale-Deal“ au dat seama despre arta necontrafacuta a unui optzecist care nu seamana cu plutonul. In lectura ucenicilor sai nouazecisti (Dan Mircea Cipariu si Bogdan O. Popescu, care au scris amândoi câte o carte cu el), poemele lui Traian T. Cosovei din „Aerostate plângând“ au impresionat printr-o binevenita schimbare de registru poetic la un autor prolific inca in stare sa se reinventeze. Poetul „Bucuriei anonimatului“ (alt volum cu aura de legenda optzecista reeditat in aceste zile), Eugen Suciu, a fost personaj de jamsession, in doua reprize in care poemele si improvizatiile muzicienilor s-au ingemanat spectaculos. Vârf al promotiei nouazeciste, Ioan Es. Pop isi surprinde inca o data cititorii cu cele mai noi poeme, paradoxuri in aqua forte, dezlantuit neoxpresioniste, care urmeaza sa apara, anul acesta, in volumul „Unelte de dormit. Cu 11 desene de Dumitru Gorzo“, Dinu Flamând, cel mai nou laureat al Premiului National de Poezie „Mihai Eminescu“, a daruit Maratonului o lectura turbionara din poemele lui… Fernando Pessoa, traduse remarcabil din portugheza si editate recent de Humanitas Fiction in seria de autor dedicata poetului heteronimilor. In interpetarea sa (acesta este cuvântul potrivit), „Tutungeria“ merita sa ramâna in arhiva (oricât de selectiva) a radioului public. Mai apasat (auto)biografice, cu o directete autentica si reflexivitate fara stridente, poemele lui Cassian Maria Spiridon, deloc tihnit moldave, s-au aflat si ele printre preferatele publicului. Gellu Dorian a incalzit asistenta cu insolita „Schita de istorie recenta a poeziei“ stropita cu alcooluri tari, dar si cu poeme in care stie sa dozeze colocvialul si livrescul intr-un melanj cu suport metafizic. Nicolae Coande a venit de la Craiova cu „versuri de barbat“ (ca sa citez subtitlul noului sau volum de poeme): esantioane de biografie racordata ironiei si calitatii de martor caruia ii repugna ifosele moralistului adept al poemului cu repetitii si despletiri de spatii ample, Adrian Alui Gheorghe si-a alcatuit, de aceasta data, recitalul din poeme care-i atesta virtuozitati de articlier al limbajului direct, frust chiar, care „lumea sa o inghesuie intr-un colt“, o bine stapânita narativitate ce nu exlude sententiile, aforsimul. Andrei Bodiu, el insusi organizator al unui Maraton European de Poezie in Sibiul Capitala Culturala continentala, a impresionat auditoriul cu stampe dintr-o lume globalizata, cu aglutinari din realitatea imediata, concentrate, cu o remarcabila taietura a versului. Acrisor-amarui, cu tandra ironie continuta, decupaje din existentetele unor personaje secundare privite din balconul poeziei, poemele lui Romulus Bucur au avut nu putini fani la maraton. Revenit la poezie cu un al doilea volum, „Pantera sus, pe clavecin“, Horia Gârbea e un autor de parabole si de calatorii prin (i)realitati fastuoase cu priza la degustatorii poemelor cu poveste si cu putine cuvinte. Un fantast ludic foarte inventiv, care se incumeta sa aduca in secolul XXI amorul curtenesc pe aerobiciclete, Bogdan O. Popescu (in asteptarea primului sau volum de povestiri „Viata de aruncat“) a fost autentic si poet cu fani. Pentru a doua oara la Maraton, Andrei Novac a confirmat buna impresie de anul trecut. Poeme bine construite, la incidenta dintre marile elanuri sociale si intimitatea lucrurilor si gesturilor marunte, cu buna stapânire a efectelor. Pletoric si retoric, facând arta din amândoua cu dezlantuita zicere a poemelor care vin in valuri spre ascultatori, Nicolae Tzone a marcat si el, pentru prima oara, la Maraton. Cu toate ca avea la el, intr-un rucsac, manuscrisul noului sau volum, Paul Vinicius, contaminat, probabil de improvizatiile muzicienilor, a improvizat si el, la minut si in direct. Dintr-un jurnal „Confidentrup“, Florina Zaharia a dezvaluit publicului jocul de oglinzi in care eul poetic devine „Eua“ si textul se incarca de scântei lirice ca o masinarie de pe o alta planeta. Poemele lui Dan Coman, foarte bine primite, in premiera, la Maraton, sunt fragmente diaristice de „la bistritz, deasupra marii“, unde doi „oameni mari“ cresc o fetita, Mara, si brusc lumea se umple de povesti. Tot in premiera si la fel de bine primit, Radu Vancu, surprinzator, original cu metafizica sa rasucita intre cele doua lumi, a fost unul dintre cei mai apreciati maratonisti. Poeta mult prea discreta fata de valoarea cartilor ei, Ioana Greceanu a citit „fragmente dintr-un viu“ (titlul viitorului ei volum), diagrame ale starilor nevrotice, poeme, intens reflexive, semnale dintr-o „mie si una de nopti moarte“. Experimental cu vocatie, suprarealist ardent cu ocheade spre oniricul cu poveste, cu personaje vioi grotesti, Mugur Grosu a venit, a citit si a placut. Cu „lectiile“ lui dinspre copii spre adulti si viceversa, cu voiosii crude si insolite, Florin Dumitrescu, textierul trupelor „Timpuri Noi“, „Sarmalele Reci“ si (sporadic) „Directia 5“, poet cu acte in regula si traducator al lui J. Evola si K.R.Popper, a fost o noua achizitie de (mare) bine la Maratonul din acest an. Antologat cu poeme dintr-un volum recent premiat de revista „Luceafarul de dimineata“, „Moartea parafina“, Robert Serban, poet cu atelier deschis si cu multe lecturi publice la activ, este si el un sustinator al Maratonului de Poezie si Jazz. Unde, pentru prima oara, anul acesta, Teodor Duna, intre cei mai interesanti poeti ai noului val (departe de plutonul galagios), a avut unul dintre cele mai bine alcatuite recitaluri, cu poeme din volumul „de-a viul“, carte de raftul intâi in biblioteca douamiista, eveniment editorial in 2010. Alexandru Vakulovski – direct, cu afect (si efecte), proteic, versuri cu taietura de brici. Moni Stanila – concentrate de epopee, rasuciri de cutit in ranile istoriei, intre lehamite si manifest. Poeta originala, puternica, de cursa lunga. Iulia Militaru – intre discursurile despre nebunie ale secolului XIX-lea românesc si nebunia cu personaje care s-au atins de textele urmuziene, s-au culcat in cutia cu papusi de bâlci si s-au dedulcit la „Marea Pipeada“. Naomi Ionica – „Intâmplari cu Fantazia“, inscenari de copilarire care brusc coteste spre nevroza, spre refugiul in somn, in lumi (basme) paralele, pentru ca pâna la urma „Cei singuri vor ramâne singuri“ (titlul volumului ei publicat in 2010).
Invitatii Maratonului de Poezie si Jazz la a treia editie au fost poetul bulgar Ivan Hristov (care este si un binecunoscut interpret si compozitor, membru al trupei de etnorock „Gologan“) si poetul sârb Milan Dobrocici (unul dintre fondatorii organizatiei „Treci Trg“ care promoveaza literatura sârba prin traduceri si poezia contemporana in limba sârba). Nume de referinta, in ultimul deceniu, in literatura tarilor lor, cei doi scriu poezie in stare de urgenta, conectata la realitatile conflagratiei zonale din Balcani (al doilea) si la visul american pentru export fata cu tensiunile teroriste loco (primul).
Moderator, prezentator al maratonistilor, alaturi de Ioan Cristescu, Dan Mircea Cipariu a citit si el un grupaj de poeme, „facebook, mon amour“, inclus in antologia „Marfa II plus“, care va fi lansata in noiembrie 2011, la Târgul Gaudeamus (Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Ghergut, Dan Plesa, Bogdan O. Popescu, Robert Serban si Mihai Zgondoiu). Noncomunicarea in era celei mai intense socializari nutreste aceasta poezie de-o amara franchete, intre virtual si lumina sfârsitului.
Producator executiv al maratonului, Andra Rotaru a sustinut si ea un recital din volumul „Tinuturile sudului“, volum aparut anul trecut la Paralela 45 si remarcat de critici.
Autor: CORNELIA MARIA SAVUApărut în nr. 326