Sari la conținut
Autor: DUMITRU RADU POPA
Apărut în nr. 422

Putin, neguvernamentalii si… transparenta

    Ca presedintele rus Putin nu e în niciun fel un campion al „transparentei“ este un lucru de multa vreme binecunoscut, de domeniul evidentei. Ironia face ca tocmai el sa devina extrem de avid de transparenta când vine vorba de anumite entitati care activeaza pe teritoriul Rusiei si îi strica lui planurile: Sa declare de unde îsi primesc banii! suna sloganul guvernamental. Sunt somate sa raspunda acestei întrebari organizatiile neguvernamentale ruse, care au imprudenta sa controleze si sa denunte fraudele electorale, politica de intimidare si control a libertatii de exprimare individuala si a presei, torturile si disparitiile misterioase din Caucaz. De pe data de 20 noiembrie 2012 a intrat în vigoare în Rusia legea asa-zisilor „agenti straini“, care ne-ar face poate sa râdem daca nu ar avea o conotatie absolut tragica, amintindu-ne de sutele de mii de victime ale stalinismului eticheta te a fi în solda puterilor occidentale si de folosirea aceluiasi epitet împotriva dizidentilor pâna la disparitia Uniunii Sovietice. Dar ce sa ne miram, când aceasta vine din partea unui fost agent si cap al KGB-ului (dupa câte se pare, în Rusia, din 1200 de functionari superiori, de la seful statului în jos, 800 provin din rândurile KGB)…
    Noua lege (care a fost vocal contestata în lumea occidentala, cu deosebire în Germania si Olanda) obliga organizatiile neguvernamentale din Rusia „care influnteaza opinia publica“ – deci, practic, toate! – sa se înscrie, când primesc contributii din partea restului lumii, într-un registru special care le califica drept „agenti ai strainatatii“, cu alte cuvinte spioni, în ochii si urechile bine antrenate de oprimarea comunista a atâtor generatii de rusi… Practici asemanatoare, indiferent ca priveau indivizii sau organizatiile, s-au aplicat, la timpul lor, si în România si în toate celelalte tari satelite ale glorioasei si atotputernice Uniuni Sovietice. Dar recrudescenta unor asemeni etichetari, la 24 de ani de la caderea Zidului Berlinului, sub pretextul „transparentei“ este într-adevar un lucru de mirare, mai ales ca sunt practicate  de guvernul si presedintele unuia dintre cele mai „opace“ regimuri.
    Fapt este ca, în orice activitate publica, organizatiile neguvernamentale trebuie sa se prezinte ca „agenti ai strainatatii“. Pentru cea mai mare parte a acestor organizatii, începând cu cea mai faimoasa si importanta, „Memorial“, sau sectiile ruse ale lui Greenpeace ori Amnesty International, contributiile din exterior sunt un fapt evident si cât se poate de explicabil, de vreme ce este vorba de asociatii internationale („Memorial“ are sectii în multe tari occidentale). Dar caracterul de pretext amenintator si brutal al legii promulgate anul trecut în noiembrie s-a manifestat, în mod cât se poate de limpede si provocator, în procesul intentat altei organizatii neguvernamentale, „Golos“ („Vocea“), care primise Premiul Saharov din partea Comitetului Helsinki norvegian, în valoare de 7 600 de euro. Ei bine, organizatia a înapoiat banii, tocmai pentru a se sustrage furcilor caudine ale noii legi. Cu toate acestea, „Golos“ a fost condamnata la plata unei amenzi de … 7 600 de euro si, în plus, la o amenda personala de 2 500 euro aplicata directoarei, Lilia Chibanova, asupra careia, daca nu plateste, planeaza amenintarea cu trimiterea în judecata penala si încarcerarea pe un termen de pâna în doi ani! Cum e distrubuita justitia în Rusia s-a vazut, recent, din decizia altui tribunal care i-a negat libertatea conditionata militantei Pusy Riot în vârsta de 23 de ani, Nadejda Tolokonnikova care, desi a ispasit mai bine de jumatate din pedeapsa, a refuzat sa se dezica de pozitia ei protestatara…
    Asadar, noua lege nu ascunde, ba dimpotriva, afirma cu ostentatie scopul de a lichida activitatea civica si benefica a acelor organizatii neguvernamentale care nu sunt aservite regimului din Rusia. Si, în acelasi timp, telul de a le discredita exact în aceiasi termeni si cu aceleasi cuvinte de infamie folosite în timpul lui Stalin si al Gulagului. Iata cum a comentat Oleg Orlov, membru al „Memorialului“, care îsi aduce bine aminte de acele vremuri: „Procesele de atunci, mai presus de condamnarea care urma, aveau ca scop manipularea opiniei publice si discreditarea celor care se opuneau.“ Iar în privinta legii, Orlov nu are nici un fel de îndoiala: „Aceasta lege este pur si simplu imorala si ilegala!“ Nu e întâmplator ca la intrarea în sediul „Memorialului“ si pe pereti persoane „necunoscute“ au scris Aici sunt agenti ai strainatatii.
    Cu toata amenintarea legii, nicio organizatie neguvernamentala nu s-a înscris înca în faimosul registru. Obligativitatea nu priveste doar asociatiile pentru apararea drepturilor civile, dar si pe cele ecologiste, religioase si chiar sanitare. Astfel, de exemplu, a fost amendata o organizatie neguvernamentala specializata în cura fibrozei chistice, care a primit fonduri din strainatate.
    Dar amenintarile private si persecutiile publice au avut deja efectul de a încetini si slabi activitatea curajoasa a acestor organizatii neguvernamentale, constrânse acum sa-si piarda vremea si resursele în apararea propriei lor supravietuiri. „Memorial“ – al carei prim presedinte a fost Andrei Saharov si are douazeci de ani de activitate, jucând un rol de prim-plan în dezvaluirea brutalitatilor si încalcarilor flagrante ale dreturilor omului în Caucaz – a declarat ca nu se va supune niciodata înregistrarii. Rezultatul a fost ca sediul a constituit obiectul unei spectaculoase perchezitii, preluata imediat de televiziunea nationala, cel dintâi mijloc de compromitere si blamare în fata opiniei publice: trebuia aratata rusilor în direct vânatoarea dupa banii americanilor… Lucrul nu a ramas însa fara raspuns. Secretarul de Stat american John Kerry, aflat în vizita la Moscova pentru a discuta situatia din Siria, a gasit, în ciuda programului încarcat, timpul necesar pe care sa-l dedice întâlnirii cu noua reprezentanti ai celor mai importante organizatii neguvernamentale. Au fost la aceasta întâlnire, între altii, Aleksander Cerkassov, reprezentând „Memorialul“, Ludmila Alexeeva, în vârsta de 86 de ani, prestigioasa dizidenta din anii 60, apoi membra a Comitetului Helsinki din Moscova, Ivan Blokov din partea lui Greenpeace, Tania Loksina pentru Human Rights Watch, Lev Ponomarev reprezentând Grupul pentru drepturile omului. Desigur, în timpul scurt avut la dispozitie, nu s-a putut face prea mult. Participantii, desi au apreciat gestul simbolic al Secretarului de Stat american de a se întâlni cu cei care se opun regimului, au considerat ca cuvintele frumoase sunt totusi prea putin pentru ceea ce orgnizatiile neguvernamentale au acum de îndurat sub dictatura lui Putin. Decana de vârsta, Ludmila Alexeeva, si-a permis chiar sa remarce faptul ca: „Pe vremea Uniunii Sovietice, oaspetii si oficialii americani se întâlneau mai întâi cu dizidentii si abia apoi cu reprezentantii autoritatilor“… Se pare ca vremurile s-au schimbat.
    De curând, organizatia „Memorial“ a primit din partea procuraturii moscovite o „recomandatie scrisa“ care îi da termenul de o luna pentru a elimina „violarea legii federale“ si a se înregistra „ca agent strain“.
    Asa-zisa recomandatie citeaza printre violentele flagrante proiectul „OVD-info“, creat în decembrie 2011 de un grup de ziaristi, pentru a monitoriza si face publice arestarile politice operate în timpul manifestatiilor publice. Nu stim deocamdata cum va reactiona „Memorialul“ în fata acestei reiterate obligatii de a se autoeticheta drept agentura straina. Dar un lucru e limpede: pasiunea lui Putin pentru „transparenta“ este extrem de… selectiva!