O apreciam pe soprana Catarina Coresi Lal din prestatiile de pe scenele lirice bucurestene, pentru glasul frumos, abilitatile de muziciana, talentul actoricesc. Artista a plecat din România în 1998, preferând cariera internationala, pe care si-a îmbogatit-o prin interpretarea unei multitudini de roluri mergând pâna la întruparea într-o singura seara a celor patru personaje feminine din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach (o performanta care nu sta la îndemâna oricui) sau a teribilei Lady Macbeth din „Macbeth“ de Verdi. Ca liber profesionista, dupa stabilirea la Viena, a efectuat turnee în toata lumea, de la Bratislava la Ciudad de Mexico, de la Moscova si Bergen la Beijing etc. Pe oriunde a calatorit, cronicarii de specialitate au subliniat calitatile vocale si interpretative ale artistei.
De curând, Catarina Coresi Lal a vizitat din nou Bucurestiul într-o ipostaza scenica inedita, ca parte a unui turneu prin tara, derulat vreme de douazeci de zile, care a cuprins spectacole la Resita, Caransebes, Petrosani, Sibiu, Pitesti, Craiova, Deva, Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea. În organizarea a doua companii austriece importante, cu renume international, Vienna Opera Company si Pygmalion Theater Wien, s-a prezentat „Carmen“ de Prosper Mérimée, titlu care a ascuns un colaj de text si muzica.
Ineditul demersului a constat în faptul ca soprana s-a înfatisat publicului din Sala „Horia Lovinescu“ a Teatrului „Nottara“ într-un „one-woman show“, ca actrita de proza, cântareata de opera si de zarzuele, o îmbinare care recomanda complexitatea personalitatii interpretei. Viata arhetipalei eroine Carmen constituie substanta spectacolului, prezentata prin prisma iubirii navalnice a frumoasei tiganci spaniole pentru locotenentul navarez Don José Lizzarabengoa. Sustinerea naratiunii prelucrate de dramaturgul Camelia Tino (care semneaza si regia) este facuta, prin conceptul muzical propriu al Catarinei Coresi Lal, de multe zarzuele si de doua arii din binecunoscuta opera omonima a lui Bizet (Habanera si Seguidilla, cu regret pentru lipsa focoasei „Chanson bohème“ si îndeosebi a profundei arii a „cartilor“). A rezultat totusi o constructie închegata care, în circa o ora si jumatate, convinge si seduce. … Convinge si seduce prin interpretarea magistrala a Catarinei Coresi Lal, artista totala, la care cântul si rostirea textului literar se bucura împreuna de aceleasi daruri, lucru rar la un artist de formatie operistica. Muzicalitatea si vocea timbrata generos, „plin“, stralucitor, cu rezonante mergând pâna la sunete joase „de piept“, au fost puse în pagina cu inflexiuni subtile, cu varietate de culori culminând cu pianissime aerate. Simtul frazei spaniole, al accentului iberic, cântul pasional sunt evidente la tot pasul în zarzuele, dupa cum fluiditatea derularii discursului îmbraca ideal desenele muzicale franceze. În planul prozei declamate, abilitatea interpretarii teatrale este surprinzatoare, de mare expresivitate, de la violenta la lirism tandru, de la raceala la ironie, cu pronuntat simt al detaliului. Confesiunile catre public, fir rosu al tramei, sunt facute cu intensa traire. Într-un spectacol epuizant prin întreteserea textului (în limba româna) cu muzica (Bizet în franceza, zarzuele în spaniola), Catarina Coresi Lal demonstreaza ca este o desavârsita cântareata-actrita, reciproca fiind absolut valabila. A fost acompaniata potrivit de pianista Henrietta Varady.
As vedea-o pe soprana, ca tragediana, interpretând rolul Mariei Callas în piesa „Masterclass“ a lui Terrence McNally, dar artista a ales pentru viitor intrarea în pielea altui personaj de referinta, Marilyn Monroe. Într-un musical compus de austriacul Roland Baumgartner si intitulat „Procesul Marilyn Monroe“ („Descoperirea unei icoane“), Catarina Coresi Lal va fi avocata apararii într-un proces în care se judeca speta atribuirii numelui marii actrite americane unei strazi. Motivul invocat de o asociatie reclamanta puritana… moralitatea. În viziunea compozitorului, avocata apararii trebuie sa se identifice cu controversatul personaj, luându-i chiar look-ul si atitudinile.
Seria de spectacole se desfasoara la Viena în aceste zile. Oare când vom vedea productia si la Bucuresti?
Autor: COSTIN POPAApărut în nr. 431