Sari la conținut

Giddens si guvernarea viitorului

Autor: DUMITRU RADU POPA
Apărut în nr. 379

In mod indiscutabil, britanicul Anthony Giddens este astazi unul dintre cei mai importanti sociologi ai lumii, cu cele 34 de carti publicate in 29 de limbi si sutele sale de articole centrate in jurul unei viziuni holistice a societatii. Cel mai recent stagiu al cercetarilor sale priveste modernitatea, globalizarea si politica, in mod special impactul acestora asupra vietii sociale si personale. De curând, el a publicat in cotidianul italian „La Repubblica“ un articol pe cât de compact, pe atât de esential si la ordinea zilei.
Lumea de astazi, constata Giddens, e mult mai integrata si interdependenta decât a fost vreodata. Si asta nu numai din punctul de vedere al economiei, finantelor si comertului, dar si din acela al tehnologiei si comunicarii. Pentru prima data in istoria omenirii ne aflam in fata unei veritabile societati globale. Din pacate, spune el, nu suntem inca pregatiti, nu avem instrumentele necesare pentru a guverna o asemenea realitate. Organizatia Natiunilor Unite e tot mai slaba in ultima vreme, pare ramasa in urma iar hotarârile ei, când de bine, de rau, sunt luate, nu mai au puterea si eficienta de altadata. G20 sau alte structuri asemanatoare dovedesc ca nu au nici puterea si nici mijloacele suficiente pentru a conduce afacerile internationale. Ne aflam astazi confruntati cu o gestiune multipolara a planetei, in mod indubitabil mult mai complicata si dificila decât aceea a lumii dominate, pâna nu de mult, doar de Statele Unite ale Americii. Exista, totusi, o singura forta colectiva care pare sa guverneze in ziua de azi lumea, si este vorba de aceea a pietelor financiare, de afaceri. Dar aceasta s-a insinuat ca putere suprema, observa Giddens, tocmai pentru a umple golul de guvernare lasat de cei ce faceau politica si reprezentau altadata forta de capetenie.
Anthony Giddens, ca in multe dintre lucrarile sale – Consequences of Modernity, 1990, Modernity and Self-Identity, 1991, Transformation of Intimacy, 1992, Beyond Left and Right, 1994 – este profund preocupat de soarta societatii de mâine. Privind viitorul, spune el, prima problema care frapeaza este tocmai aceasta lipsa de guvernare coerenta, caci volatilitatea pietelor financiare nu da deloc o garantie. A doua serie de probleme s-ar referi la riscurile globale care ameninta supravietuirea societatii noastre civile sau care, ca un minim prejudiciu, ar putea sa o faca sa decada sau sa se inapoieze intr-un mod foarte grav. El identifica cel putin patru astfel de probleme: problemele ambientale care determina schimbarea climei, cresterea demografica, pericolul armelor nucleare (si aici sociologul britanic se refera in mod expres la potentialele consecinte ale chestiunii iraniene, o tara care, daca ar avea arma atomica, conform declaratiilor iresponsabilului sau presedinte, ar si folosi-o!) si integrarea economiei mondiale (de unde ar rezulta pericolul unui posibil colaps generalizat). In lipsa acelei guvernari colective, coerente, la care Anthony Giddens se refera mereu, lumea reactioneaza la aceste grave pericole si riscuri globale cu incercarea, nu intotdeauna reusita, de a evita crize majore si a le mentine la un nivel de periculozitate cât mai joasa, traind de azi pe mâine, dar fara nici o atitudine proactiva ci, mai degraba, doar reactiva. A continua astfel inseamna ca atunci când una dintre aceste probleme de risc va exploda, va fi prea târziu pentru a mai repara ceva.
Sociologul britanic da un exemplu legat de politica ambientala si schimbarile climatice. Si ea este strâns legata de problema posibilitatii de folosire a resurselor energetice. La ritmul actual de dezvoltare, stim bine ca, la un moment dat, mai devreme sau mai târziu, se vor consuma toate resursele naturale, fara putinta de inlocuit. Insa mai grav este ca ritmul actual se va ridica simtitor in anii ce vin, daca India si China, cu o populatie totala de doua miliarde si jumatate, vor alege sa se dezvolte  dupa modelul occidental, adica acela al unei societati ghidate de consumismul de masa. O solutie aproape obligatorie, considera Anthony Giddens, este asadar cautarea unui nou stil de viata si a unui nou model de crestere, dezvoltare, care sa tempereze consumismul, si aceasta nu numai pentru tarile in curs de dezvoltare, ci pentru intregul sistem global. E cazul sa ne gândim la posibilitatea unui capitalism care sa nu mai fie dominat exclusiv de interesele industriale si financiare ci la o economie mai balansata si mai justa.
In consecinta, conchide cu luciditate sociologul britanic, secolul XXI va fi o perioada de crize prelungite si de profunda reflectie, un efort analitic si rezolutiv fata de care lumea academica si intelectuala se cere sa fie extrem de deschisa spre a-si da contributia, probabil inca mai mult decât lumea politica. Referindu-se la zona europeana in care traieste, Giddens constata ca criza euroului este, mai mult ca orice altceva, la ordinea zilei. Probabil ca, pentru viitorul apropiat, vor trebui facute eforturi si interventii concertate pentru salvarea lui, dar pe termen lung, opinia lui este ca unica sansa de supravietuire a Uniunii Europene va fi sub o forma de federalism. Obiectivul i se pare dificil, dar alternativa inca si mai rea. Si, daca se va ajunge cum prezice Giddens la aceasta, Marea Britanie va trebui sa aiba un referendum pentru a se lamuri daca e decisa, o data si pentru totdeauna, sa ramâna in Europea – ceea ce, ca un europenist convins, sociologul britanic isi doreste – sau sa iasa, sa se izoleze fata de vechiul continent.
Personal, in dezbaterea dintre optimisti si pesimisti in ceea ce priveste viitorul lumii, Anthony Giddens adopta o pozitie oarecum echidistanta. Spune doar ca perceptia riscului global care ne ameninta ar putea produce masive inovatii, atât pe plan tehnologic cât si pe planul organizarii sociale, si tocmai aceste inovatii trebuie sprijinite si incurajate. La fel trebuie sa fie si spiritul fortelor progresiste, care in Europa incep sa revina la putere, ca in cazul Frantei, chiar daca nu atâta pentru propriile lor merite cât mai mult din slabiciunea adversarilor si incapacitatea lor de a infrunta in mod credibil criza. Gasirea unei forme rezonabile de guvernare globala, conchide Anthony Giddens, in Europa si in intreaga lume, a unui nou model de crestere si dezvoltare, al unui stil de viata divers trebuie sa fie prioritatea dezbaterii politice in acest dificil secol care de-abia a inceput.

Etichete: