Între 10 şi 11 iulie a.c., s-a desfăşurat la Timişoara, în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran“, ediţia anuală a Colocviul Naţional al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR). De data aceasta, temele propuse participanţilor, ca stimulative de gândire, au mizat pe dinamica elementelor de geocultură, încadrabile în seria conceptuală, cu deschidere progresivă: Regional, Naţional, European (Euroatlantic), Universal (Global, Planetar).
Chiar dacă poate crea impresia unei tematici limitate la momentul unei reuniuni specializate între literaţi, direcţia de studiu şi reflecţie poartă cu sine ideea continuităţii unor episoade anterioare, care au aprofundat statutul Studiilor Culturale, forma-gazdă globalizată unde autonomiile s-au dizolvat în multi-, inter-, trans-disciplinaritate. Nu mai târziu de anul trecut, Colocviul ALGCR a încercat să dea răspunsuri la interogaţia, care, în perioada de glorie a fundamentalismului estetic, ar fi provocat deriziune: Ce discipline pentru literatură?, iar, în contribuţiile lor sau în discuţii, participanţii au prezentat, în general, perspective actuale de abordare a spaţiului literar, derivate din interferenţa cu noile tehnologii (Digital Humanities), cu domeniul psihologiei experimentale, cu paradigmele sociologiei şi ale politologiei, cu resemnificările actelor de recuperare a datelor trecutului (metoda „Remapping“), din arealul istoriei.
Beneficiind, în consecinţă, de o bază a dezbaterilor deja acceptată, configurată şi confirmată sub aspectul multiplicităţii punctelor de vedere (doar elementul nominal îşi mai păstrează, astăzi, unicitatea; metodologiile de interpretare se schimbă, se adaptează, variază în funcţie de contexte, cu o rapiditate care le face să treacă din „mişcare“ în „mişcare“), întrunirea ALGCR 2015 a pus în valoare factorul „circulaţie“, extrem de important în sistemul contemporan de referinţă, odată cu redefinirea conceptului de „frontieră“.
Trasată cu stricteţea conştiinţei patriotice în epoca statelor-naţiune, păzită cu vigilenţă dogmatică în perioada Cortinei de Fier, „frontiera“ a devenit, la rândul ei, un concept dinamic, mai curând convenţional decât perceput ca realitate a unei închideri, căci în societatea hyper-tehnologizată a zilelor noastre, măcar pe calea biţilor se poate călători oriunde şi oricând. Această stare de fapt şi, în egală măsură, model de reprezentare a lumii determină, sub formă de obligaţie, resemnificarea principalelor coordonate ideologice, cu valoare de concepte: identitate, local, regional, marginal, teritorial, naţional, universal, periferic, tradiţie, cosmopolitism ş.cl.
Conform Argumentarului trimis în prealabil de preşedintele Asociaţiei, prof. dr. Mircea Martin: „împărţirile tradiţionale de ordin geografic între Est şi Vest şi între Nord şi Sud nu mai pot fi acceptate ca atare decât inerţial, iar consecinţele schimbării se regăsesc în însăşi configuraţia temelor (conceptelor) propuse spre a fi discutate; acestea din urmă nu presupun doar delimitări spaţiale, temporale, ci şi funcţionale în câmpul larg al culturii şi, implicit, în acela, mai mult sau mai puţin compartimentat, al ştiinţelor umane“.
Observaţiile teoreticianului de la Universitatea din Bucureşti sunt în deplin acord cu accepţiunea în uz a conceptului de „frontieră“, ca loc de schimb, tranzacţional şi negociativ, al bunurilor, inclusiv al celor cu valoare culturală. Dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi, mai ales, în anii interbelicului, diviziunea Nord-Sud reflecta, prin contrast, şi în descendenţa studiilor asupra psihologiei popoarelor, situaţia economică dezvoltată a statelor industriale, în raport cu sudul mediteranean sărac, încă preponderent agricol, dacă în anii Războiului Rece, frontiera dintre Vest şi Est era, înainte de toate, o barieră ideologică, „frontiera funcţională“ delimitează porţiuni de specific identitar, aflate în „conexiune“ (comunicare, dialog, chiar concurenţă) cu alte structuri de acelaşi tip.
De altfel, conferinţa inaugurală a Colocviului ALGCR 2015, ţinută de prof. dr. Mircea Martin, a avut tema Identitatea parţializantă, sintagmă care, îndepărtând „confuzia naţionalismelor“, tradusă prin „integralismul“ lozincard „suntem români, în exclusivitate“, asumă perspectiva „identităţilor multiple, care compun identitatea noastră personală“, chiar dacă „identităţile multiple pot avea între ele relaţii conflictuale“. Arătând că „în dictatură, puterea de autoreprezentare şi autonomia persoanei au fost afectate“, vorbitorul a susţinut că, în plan individual, „identitatea se adaptează, în funcţie de contextele vieţii“, iar „identitatea colectivă are o putere federatoare“, fără a da ideii de „federaţie“ sensul de „secesiune“, ci de „comunitate, în diversitate“. În mod democratic şi tolerant, există identităţi, nu doar Identitate; marginalităţi, nu doar Marginalitate; literaturi, nu doar Literatură; geografii, nu doar Geografie (pe de altă parte, nu putem omite că bibliotecile tind să construiască Biblioteca; reţeaua, legăturile, „circulaţia“ fondând astfel o supra-structură hegemonică).
Conferinţele profesorilor Cornel Ungureanu şi Adriana Babeţi, de la Universitatea de Vest din Timişoara, Geografie literară şi geopolitică. Introducere în studiul literaturilor Europei Centrale, respectiv La ce bun „A Treia Europă“ în mileniul trei? Scurtă istorie a unui proiect, au demonstrat aplicativ că decizia organizării colocviului într-un oraş-palimpsest al influenţelor culturale, precum este capitala Banatului, a fost cât se poate de inspirată. Legenda spune că peste vilayet, redus la imaginea unui „oraş-scufundat“, odată cu pacea de la Passarowitz, când Banatul a devenit habsburgic, s-a construit şi constituit o provincie a periferiei Mitteleuropei: multietnică, multiculturală, multiidentitară.
Aşa cum preciza prof. dr. Cornel Ungureanu, specialistul de referinţă, în România, în metodologia geografiei literare (a se vedea seria sa de studii Geografia literaturii române, azi, I-IV) şi cunoscător până la cele mai mici detalii al literaturilor Banatului românesc şi sârbesc: „Europa Centrală înglobează culturile Banatului, Bucovinei şi pe cele ale Sudului“. Influenţa spaţiului cosmopolit, refractar la totalitarismul dogmatic al „culturii unice“, a generat în deceniul al şaptelea al secolului trecut, forme de frondă în care s-au implicat intelectualii non-sistem, „alternativii“ unor intelectuali ad usum Caesaris. Evocând cartea lui György Konrád, Antipolitica, în postură de „manifest strategic al eliberării est-europene“, universitarul timişorean a semnalat categoria scriitorilor care, prin biais-ul modelului kafkian, au trimis – la propriu – în lumea viselor realismul-socialist. „Lista lui Konrad“, adică a „urmaşilor şi moştenitorilor culturii ironiei apocaliptice, reprezentate de Kafka, Musil, Canetti“, îl avea ca prim-element destabilizator pe însuşi Kafka, „anatemizat de regimul realist-socialist“ şi folosit de intelectualii de stânga, cum a fost J.-P. Sartre, în scopul „dezarmării literare“ – „nu-l mai ardeţi pe Kafka!“.
La rândul său, prof. dr. Adriana Babeţi a prezentat iniţiativa grupului de studii instituţionalizat sub auspiciile Fundaţiei „A Treia Europă“, subliniind cele mai relevante etape din parcursul unui proiect cu rădăcini la nivelul anilor ’70, prea adesea obstrucţionat de rigidităţi, apetit pentru conspiraţii federalist-secesioniste sau, pur şi simplu, victima unui discurs paralel, ale cărui cauze se regăsesc fie în necunoaşterea suficientă, fie în cota de indiferenţă faţă de specificul unei particularităţi naţionale din constructul ideologic şi cultural numit „literatura central-europeană“. Cu acest prilej, a fost anunţat ca fiind în curs de publicare Dicţionarul romanului central-european din secolul XX, lucrare coordonată de prof. dr. Cornel Ungureanu şi prof. dr. Adriana Babeţi.
Programată în a doua zi de colocviu, conferinţa Sud-Estul european între identitate şi alteritate, ţinută de prof. dr. Mircea Muthu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specialist în studiul „balcanismului literar“, a echilibrat discuţia dominată de situaţia privilegiată a Banatului, prin deplasarea centrului de interes asupra fenomenului „identităţilor multiple în Sud-Estul european“. A fost analizat, prin comparaţie, un alt spaţiu de frontieră caracterizat prin schimburi, influenţe şi interferenţe, de această dată, în cadrul structurilor ideologice a ceea ce istoricii au indicat drept „commonwealth-ul bizantin“ sau „commonwealth-ul fanariot“ (s-a citat, aici, numele lui Cesare Alzati, profesor la Universitatea Catolică din Milano, membru al Consiliului ştiinţific editorial al publicaţiei academice clujene Transylvanian Review). Ca un element de legătură, dar şi de pitoresc între cele două spaţii multiculturale, Europa Centrală şi Europa de Sud-Est, autorul conferinţei a atras atenţia asupra controlului pe care populaţia aromână îl deţinea asupra drumurilor comerciale din Balcani până la Viena.
În lucrările pe secţiuni (Timişoara – localism şi europenitate, Local/ regional/ global: delimitări conceptuale, „Literatura naţională“ – redefiniri funcţionale, Ariile marginale – între naţional şi regional, Formule şi practici literare ale regionalului, Naţional şi regional în studiile literare, Identitate şi migraţie, Totalitarismul – o supra-temă regională?, Periferii creatoare), cele trei categorii de participanţi – universitari, cercetători, doctoranzi – au dezbătut concepte rafinate la stadiul de nano-teorie (cosmodern-cosmodernism-cosmodernitate; guvernanţă multistratificată; imaginar-prim, „radical“, „social instituant“/ imaginar instituit; cotitură istoriografică; localism creator; regim de relevanţă; negociere postindustrială; modelul ideoscapesurilor, mediascapesurilor, tehnoscapesurilor globale), au analizat specii de sinteză din literatura ultimilor ani (literatură migrantă; metaficţiuni istorice), au oferit perspective noi de interpretare asupra biografiei şi scrierilor unor personalităţi literare (Sorin Titel, cu eseistica din Pasiunea lecturii; Méliusz József, cu romanul Oraşul pierdut în ceaţă, Constantin Fântâneru, cu romanul Interior; Mihai Ralea şi publicistica arondată Fenomenului românesc; Andrei Codrescu şi Romulus Rusan, cu Dispariţia lui „afară“: un manifest al evadării, respectiv America Ogarului Cenuşiu), au stabilit corelaţii între fenomene ideologice, sociologice şi antropologice („comunităţile marginale“), din regiuni care, la o privire grăbită, nu ar avea multe puncte de asociere (zona Carpaţilor şi zona „apalaşă“). Cu absenţe motivate, lista contributorilor i-a cuprins, în acest an, pe: drd. Teodora Dancău (Universitatea de Vest), Timişoara. Un proiect de cartografie literară; c.ş. III dr. Cristina Balinte (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, Bucureşti), Cu harta criticului pe teritoriul sinelui. Sorin Titel şi „Pasiunea lecturii“; dr. Irina Dincă (Universitatea de Vest), Turnura cosmodernă; prof. dr. Caius Dobrescu (Universitatea din Bucureşti), Studiile literare într-o paradigmă politică a complexităţii; prof. dr. Corin Braga (Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca), Imaginarul european, între specificitate locală şi unitate globală; conf. dr. Adrian Lăcătuş (Universitatea Transilvania, Braşov), Mitul Europei Centrale. Proiectul unei republici post-naţionale a literelor în cultura literară românească de după căderea comunismului; dr. Gheo Pavel Radu (Universitatea de Vest), Dimensiuni actuale ale conceptului de literatură naţională; lect. dr. Robert G. Elekes (Universitatea Transilvania, Braşov/ Universitatea Sapientia, Târgu-Mureş), Misterul Întâlnirii. Meridianul lui Paul Celan ca teorie a dialogului intercultural; lect. dr. Călin Crăciun (Universitatea „Petru Maior“, Târgu-Mureş), Ce este etnocritica?; drd. Cristina Tănase (Gogianu) – Universitatea din Bucureşti, „Cotitura istoriografică“ – din America în Europa; conf. dr. Ilie Gyurcsik (Universitatea de Vest), Imaginarul radical şi cel hermeneutic (perspective individuale, locale şi globale); lect. dr. Georgeta Moarcăs (Universitatea Transilvania, Braşov), Din şură, cu drag: dialectica periferică a Centrului la Alexandru Muşina, drd. Ana-Maria Puşcaşu (Universitatea de Vest), Literatura din Republica Moldova. Între sub-naţional şi supra naţional. Pentru o regândire a frontierelor; lect. dr. Catrinel Popa (Universitatea din Bucureşti), Repere pentru arheologia unei ficţiuni teoretice: balcanismul literar; drd. Gabriela Dăianu (Universitatea din Bucureşti), Funcţiile regionalismului în opera lui Marin Sorescu; drd. Alex. Condurache (Universitatea de Vest), Istoria trăită – o altă formă a provincialismului. Două studii de caz: Gheorghe Crăciun şi Milan Kundera; lect. dr. Gabriela Glăvan (Universitatea de Vest), Suprarealismul în serviciul copiilor. Avangarda şi imaginarul infantil; c.ş. II dr. Oana Soare (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, Bucureşti), Glose postdecembriste la mai vechea dispută europenism/ autohtonism. Uniunea Europeană vs. „Lisa“ imaginară; lect. dr. Alex. Goldiş (Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca), Istoriografia românească postrevoluţionară şi problema regimurilor de relevanţă a literaturii; prof. dr. Vasile Spiridon (Universitatea „Vasile Alecsandri“, Bacău), Critica Occidentului în romanul Adio, Europa!, de Ion D. Sârbu; lect. dr. Alice Popescu (Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucureşti), O perspectivă asupra exilului în contextul global: exilul remanent; drd. Roxana Sânziana Rogobete, Identitate şi transfer în literatura migrantă în limba germană; prof. dr. Mihaela Albu (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Ziariştilor Profesionişti), Ţara de dincolo de negurile roşii. Configurări cultural-literare ale exilului românesc (primul „val“); prof. dr. Dan Anghelescu, Totalitarism şi aculturaţie; drd. Gabriel Soare (Universitatea din Bucureşti), Oglinzi ale sistemului totalitar în literatura (v)est-europeană; conf. dr. Ioan Zirra (Universitatea din Bucureşti), Glocalizarea literaturii de călătorie britanice din epoca postimperială în romanul The Last Hundred Days, de Patrick McGuinness; conf. dr. Ilinca Ilian, asist. dr. Elena Craşovan (Universitatea de Vest), Comedia Istoriei şi metacomediile literaturii; lect. dr. Cristian Pralea (Universitatea Transilvania, Braşov), Negocieri postindustriale: intersecţii globale ale unui concept necesar; lect. dr. Mihai Ene (Universitatea din Craiova), Literatura şi ieşirea din sine. Întâlnirea cu alteritatea şi limitele identităţii în contextul globalizării; drd. Oana Purice (Universitatea din Bucureşti), Re-constituirea aproapelui şi departelui în textele autobiografice ale lui Andrei Codrescu şi Romulus Rusan; drd. Ruxandra Câmpeanu (Universitatea din Bucureşti), Naţionalism şi europenism în publicistica lui Mihai Ralea. Conceptualizări pe coordonatele unei psihologii a popoarelor; prof. Luminiţa Medeşan, prof. Tatiana Zlătior (Liceul „G. Coşbuc“, Cluj-Napoca), Cât local sau regional, european sau universal poate „înghiţi“ o programă de limba şi literatura română pentru liceu?; drd. Andreea Coroian-Goldiş (Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca), Naşterea psihologicului în proza interbelică românească; asist. dr. Ştefan Firică (Universitatea din Bucureşti), Periferii urbane, periferii culturale. Un „marginal“: Constantin Fântâneru.
La finalul colocviului, au fost decernate Premiile ALGCR, pentru cărţi de specialitate apărute în 2014. Germanista Laura Cheie a primit premiul secţiunii de Literatură comparată, pentru Obsesia creatoare la George Bacovia şi Georg Trakl, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, iar anglista Carmen-Veronica Borbély, de la Universitate „Babeş-Bolyai“, din Cluj-Napoca, pentru Genealogy of Monstrosity. Constructions of Monstrous Corporeal Otherness in Contemporary British Fiction, Presa Universitară Clujeană. Premiul pentru debut a fost acordat Gabrielei Glăvan, lector la universitatea timişoreană, pentru studiul Viraj în ireal. Modernităţi particulare în literatura română interbelică, Ed. Universităţii de Vest.
Referitor la activitatea prezentă şi viitoare a ALGCR, mai sunt de menţionat două momente înscrise în programul acestei ediţii. Mai întâi, lansarea unui nou număr al revistei Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, având tema generică: Cultural Studies. Is culture really everywhere?, volum adus de la Bucureşti de echipa entuziastă a doctoranzilor dlui prof. Mircea Martin. Apoi, efectuarea unor schimbări în schema organizatorică a Asociaţiei, fiind vorba despre propunerea şi agrearea prin vot a staff-ului, odată cu introducerea noilor membri cu funcţii de: vicepreşedinte, prof. dr. Caius Dobrescu, în locul prof. dr. Andrei Bodiu, decedat în 2014; secretar ştiinţific: lect. dr. Magda Răduţă, în locul lect. dr. Crinei Bud, transferată la Toronto, ca lector de limba şi literatura română; c.ş. II dr. Oana Soare.
Ediţia 2015 a colocviului ALGCR s-a desfăşurat sub semnul dinamismului, în strânsă legătură cu ideea tutelară a geografiei. A fost o bună ocazie de a interacţiona ştiinţific, de a veni cu întrebări şi de a găsi răspunsuri, de a afla noutăţi, de a te forma în cadrul unei comunităţi de interese de specialitate, în domeniul literaturii, nu doar valorizându-te pe tine, ci şi de a-i asculta pe ceilalţi.
Autor: CRISTINA BALINTEApărut în nr. 527