Constantin Pacea s-a născut în 1957. Este fiul lui Ion Pacea. Din 1985 s-a stabilit la Paris. Lucrează la Paris, Bucureşti şi Altea, un sat de pescari de pe coasta mediteraneană. Nu a mai expus în România din 1981 şi este plecat din ţară din 1983. Posibil ca toate aceste date să fi stat la baza neobişnuitului succes mediatic de care vernisajul expoziţiei sale – deschise recent la Muzeul Ţăranului Român – s-a bucurat. Posibil să fie în ecuaţie şi abilităţile de comunicare şi de inserţie comunitară pe care muzeul-gazdă le-a dobândit în ultima vreme. Cum la fel de posibilă este şi o anume artă a marketingului implicată în organizarea evenimentului. Cert este că se poate vorbi de un remarcabil succes mediatic, iar dovadă în acest sens stau articolele raportate de Google pentru zilele din preajma vernisajului. Toată presa românească s-a mobilizat în anunţarea expoziţiei şi în publicarea fotografiilor cu vedetele prezente la vernisaj. Aproape nici nu mai contează că majoritatea textelor – cu două excepţii: Aurelia Mocanu, în Observator cultural, şi Petru Romoşan, în Cotidianul – se rezumau la unul şi acelaşi pasaj dintr-un CV al artistului.
Autoportret şi portret în manieră postexpresionistă, natură moartă în linii stilizate, interioare mediteraneene, dar mai ales reprezentări feminine în care nervul şi o anume nelinişte interioară sunt principalele efecte vizate de autor. Este, în mare, registrul vizual al retrospectivei Constantin Pacea de la Muzeul Ţăranului Român.
Anii ’80 şi prezenţa în expoziţii
În 2008, Constantin Pacea a participat la o expoziţie de grup la Galeria Nordenhake din Stockholm, iar în 2012, a expus într-o galerie din Paris, împreună cu alţi doi artişti români stabiliţi în afara ţării. Această activitate expoziţională vine după un vârf de vizibilitate obţinut de artist în a doua jumătate a anilor ’80, când Constantin Pacea beneficiază de două importante expoziţii personale. În 1986, Galeria 44 din Kaarts-Düsseldorf îi organizează un solo-show şi în 1987 îl prezintă la International Art Fair din Chicago. Tot în 1987, Galeria Jeannine Lorcet din Paris îi găzduieşte o altă expoziţie personală sub titlul Energie contemplativă. Lucrările artistului se regăsesc atât pe piaţa de artă internaţională, cât şi pe cea de la Bucureşti.
Peisajul mediteranean, vârful de cotă la Bucureşti
Pe piaţa secundară de artă, singura care poate oferi în România o transparenţă a cotelor înregistrate de un artist, Constantin Pacea este prezent încă din anul 2009, când la casa de licitaţii Artmark erau adjudecate trei lucrări ale pictorului. Deziderabilitatea pentru colecţii a lucrărilor semnate Constantin Pacea se traducea atunci în preţuri de vânzare situate între 750 şi 2.000 de euro. A urmat, în 2010, un record personal înregistrat cu lucrarea La Isleta, un peisaj mediteranean în care predominanta de alb aducea starea de încremenire solară a zonei. Estimată la o valoare de 1.000-1.500 de euro, lucrarea a urcat în licitaţie la preţul de adjudecare de 3.000. De acelaşi succes se bucura, un an mai târziu, o lucare apropiată ca registru expresiv, Costa Blanca. Ulei pe pânză, ca şi prima, un peisaj aproape similar şi aceeaşi casă Artmark, lucrarea a fost adjudecată la 3.250 de euro. După 2011, cotele înregistrate de semnătura artistului au coborât semnificativ. Anul acesta, Natură statică cu carte roşie, lucrare datată 1995, a fost adjudecată pentru suma de 800 de euro, iar Peisajul Spaniol, datat 2001 şi realizat la dimensiuni reduse, a înregistrat un preţ de ciocan de 400 euro. Ţinând cont de aceste tranzacţii, indexul pieţei româneşti de artă îl creditează pe artist cu un preţ mediu pe tablou care, în 2011, se situa la aproape 2.000 de euro, iar în 2013 scăzuse sub 500 de euro.
Reprezentările feminine,
preferate pe piaţa internaţională
Dacă la Bucureşti favoritele au fost peisajele spaniole, în vânzările de pe piaţa internaţională se remarcă lucrările cu personaje feminine. În 2009, o licitaţie sub titlul Bucarest à Paris –Panorama de l’Art Roumain Paris, organizată de Casa Chayette & Cheval, propunea semnătura lui Constatin Pacea pe o reprezentare feminină în tonuri neutre, aproape monocrome, dublu intitulată Stanca/ Le rêve. Lucrarea, de dimensiuni mari, realizată în ulei pe pânză şi datată 2002, a fost adjudecată pentru 2.000 de euro. Un alt tablou, realizat în 1995 într-un alt registru cromatic, a înregistrat la casa de licitaţii Rossini din Paris, în 2011, un rezultat de 2.100 de euro. Cele două par să fie recordurile atribuite lui Constantin Pacea de piaţa internaţională, alte tranzacţii situându-se mult sub aceste valori. Din categoria acestora, cea mai recentă este cea anunţată de o casă de licitaţii din Amsterdam care a obţinut 600 de euro pentru lucrarea Zonder Titel 3, în 2012.
O deschidere în cheie high life
Doina Levinţa, Amalia Năstase, Mihaela Geoană, Stelian Tănase, Liviu Mihaiu sau Miron Mitrea. Fotografii ale fiecăruia alături de artist. Poza artistului sub anunţul expoziţiei. Numărul spectaculos de mare al participanţilor. Dressing-cod-ul imprimat evenimentului. Volumul mare al anunţurilor de dinainte şi al fotografiilor de după. Sunt ingredientele reţetei folosite la vernisaj. Iar reţeta a dovedit că îi poate asigura evenimentului un maximum de anvergură mediatică.
Constantin Pacea, Peisaj Spaniol, adjudecat: 400 euro, Artmark, 2014, (c) artmark.ro
Constantin Pacea, Stanca – Le Rêve, adjudecat: 2.100 euro, Chayette & Cheval, Paris, 2009, (c) blouin.com