TV Moldova 1 ne spune „Buna dimineata!“ cu un oaspete deosebit pentru Ziua Mondiala a Filosofiei 2013, Ana Pascaru, conferentiar, cercetator, doctor habilitat in filosofie, reprezentanta Sectorului Filosofie al Academiei de Stiinte a Moldovei. Oprim aeroterma (ne-am cazat la „Chisinau“, cel mai vechi hotel al capitalei Republicii Moldova, initial chiar cladire adiacenta a Academiei) sa o auzim mai bine. Povesteste istoricul Zilei, vorbeste despre insemnatatea Filosofiei in viata noastra si anunta programul Conferintei Stiintifice „Filosofia si perspectiva umana“ care ii este dedicata, cu invitati de la sectia de specialitate a Universitatii „Stefan cel Mare“ din Suceava. E placut acest soi de bun venit in auzul intregii tari, ar trebui sa ne grabim, dar nu ma indur. In România, imi beau cafeaua cu basarabenii in zori, mai exact la ora 5.20, când pe TVR2 se retransmite „Mesagerul“ din seara precedenta. Aici am preferat ceaiul. „Negru, verde, zmeuriu, cum doriti?“ Si iata, o noua unda de caldura in raceala camerei: sunt felicitati, de Sarbatoarea Arhanghelilor Mihail si Gavril, astazi dupa calendarul iulian, purtatorii numelor acestor sfinti si ingeri deopotriva. Dar, neasteptat, fereastra se zbuciuma si se deschide, iar gândul se intoarce spre Mihail-Radu Solcan, care acum ar fi implinit 60 de ani. Unora ne-a fost profesor la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, altora, prieten… Un om rar.
Stabilita in cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie, in conformitate cu Strategia in Filosofie adoptata in cea de-a 169-a sesiune a UNESCO in anul 2002, Ziua Mondiala a Filosofiei il evoca de fiecare data pe Socrate, iar in acest 2013, si implinirea a 2400 de ani de la fondarea Academiei lui Platon si cu ea a primei scoli de filosofie din lume. In ceea ce priveste sarbatorirea Zilei in Republica Moldova, aceasta, sub genericul deja mentionat, are o istorie de 11 ani, cum o atesta si programul actualei editii, organizate de Sectorul de Filosofie al Academiei de Stiinte a Moldovei, in colaborare cu Asociatia pentru Filosofie din Republica Moldova si Universitatea Academiei de Stiinte a Moldovei. Sa mai retinem precizarea Anei Pascaru reluata in cuvântul de deschidere, ca manifestarile care au precedat Conferinta de la Academie au acordat o atentie speciala centenarului nasterii lui Albert Camus si „indemnului sau, de a ramâne in albia adevarului“.
Reluata pe afise, pliante si ecrane, celebra creatie a lui Rafael, „Scoala din Atena“, cu intelesul ei de vechime, sugerat si de epoca artistului, dar mai ales a protagonistilor, a colaborat permanent cu tineretea studentilor si doctoranzilor – o prezenta numeroasa, daca nu chiar dominanta, la instaurarea si mentinerea unei atmosfere optimiste, desi ingrijorarile, privind deopotriva aspecte ale vietii luate in considerare de cercetarea filosofica, concluzii ale cercetarii si indeosebi soarta invatamântului filosofic, sunt departe de a fi lipsit. O alta evocare a marilor gânditori ai Antichitatii i-a apartinut profesorului sucevean Sorin Tudor Maxim, care a tinut sa aminteasca participantilor ca la Suceava s-a facut filosofie inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, cum o demonstreaza preocuparile de gen de la Manastirea Putna si chipurile lui Platon si Aristotel pe fresca Manastirii Voronet. Ca decan de vârsta al invitatilor din dreapta Prutului, Domnia Sa si-a prezentat colegii, care, la rându-le, s-au prezentat pe parcursul reuniunii cu titlurile comunicarilor inscrise in program: conferentiarii universitari Dan Ioan Dascalu („Individualism si moralitate in capitalismul contemporan“) si Bogdan Popoveniuc („Obiectivitatea intre stiinta si credinta“), lector univ. dr. Niadi-Corina Cernica („Globalizare si globalitate“) si profesorul asociat Enrique Javier Nogueras Valdivieso, cadru didactic la Universitatea din Granada („Ausiàs March: Poezie si scolastica. Esecul puterilor sufletului“). In ceea ce il priveste, prof. univ. dr. Sorin Tudor Maxim, specialist in filosofie morala si politica, s-a aplecat asupra temei „Iluziile democratiei. Premise si solutii ale controlului puterii intr-o lume globalizata“, dorindu-si si dorind Conferintei, in spiritul parintilor Filosofiei, „punerea problemelor“.
Desigur, nu mi-am propus o relatare a acestei manifestari stiintifice dedicate Zilei Mondiale a Filosofiei la Chisinau, o zi si obisnuita si deosebita in Republica Moldova, dar as pomeni doua saluturi adresate participantilor. Unul i-a apartinut directorului Institutului de Istorie al Academiei, Gheorghe Cojocaru, in subordinea caruia a intrat recent Sectorul de Filosofie, continuând (poate incheind, se spera) o migratie „asemanatoare gintilor migratoare din Istorie“, incât „s-ar putea crede ca Filosofia s-a confruntat cu o fatalitate a Istoriei“, cuvânt dominat totusi de convingerea „folosului reciproc, folosul academic“. Celalalt salut, semnat de Rodica Ciobanu, decanul Facultatii de Stiinte Socioumanistice a Universitatii Academiei de Stiinte a Moldovei, universitate conceputa, impreuna cu liceul Academiei, ca pepiniera a cercetatorilor in diverse domenii, ne-a ramas in memorie prin marturisirea ca, absolventa de Filosofie, se simte recunoscatoare, deoarece „intr-un sens Filosofia mi-a schimbat modul de a gândi si, probabil, de a fi“.
Desi initial structurata pe doua module – „Filosofia in lumea contemporana“, moderat de prof. univ. dr. hab. Gheorghe Bobâna, de la Universitatea Academiei, si „Filosofia si Invatamântul“, moderator conf. univ. dr. hab. Vitalie Ojovanu, de la Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testimitanu“ din Republica Moldova (reprezentând o catedra cu o activitate remarcabila in domeniul Bioeticii) – lucrarile Conferintei s-au desfasurat intr-o unica „tesatura“, care le-a pus in lumina interdependenta si care a prilejuit tinerilor o mai buna cuprindere a problemelor sale. Tineri care, de altfel, s-au dovedit preocupati mai cu seama de soarta Filosofiei in Republica Moldova. In acest sens, drd. Sergiu Luca a sustinut un adevarat rechizitoriu, gasind similitudini strigatoare la cer intre atitudinea imparatului Nero fata de filosofi, alungati din Roma si din Imperiul Roman, si a elitelor de azi ale Moldovei fata de Filosofie, primul, educat de filosoful Seneca, iar acestea (si) de dascali prestigiosi de Filosofie. Inventarul dureros al tânarului a inceput cu inchiderea Facultatii de Filosofie din Republica Moldova, in 2001, si a continuat, in anii urmatori, cu alte desfiintari, restrângeri si schimbari pagubitoare. Daca Ana Pascaru si-a reamintit demersurile insistente pentru transformarea Filosofiei „in curs de baza, nu optional“, cerând solidaritate („depinde si de cât de mult ne sustinem reciproc“) si sperând „ca mâna Providentei sa ne tina impreuna“, in schimb interventia conf. univ. dr. hab. Ion Sârbu, de la Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova, de asemenea din alta generatie, a fost la fel de dura ca a confratelui mai tânar: „Filosofia, mama stiintelor, sa nu fie lovita cu piciorul, ca e batrâna, tocmai acum, in epoca specializarii, când e atâta nevoie de cuprinderea ei generala!“ In acelasi sens, prof. cercet. dr. hab. Victor Juc, de la Institutul de Cercetari Juridice si Politice al Academiei, a pledat pentru recunoasterea concreta a oportunitatii unei istorii a filosofiei relatiilor internationale ca obiect de studiu, prof. univ. dr. hab. Eudochia Saharnean, de la Universitatea de Stat a Moldovei, si-a exprimat convingerea ca „invatamântul filosofic ar putea ajuta la depasirea crizelor umanitare din Republica Moldova (de ex. criza demografica – exodul, cresterea criminalitatii, a violentei in familie, criza valorica, criza care zguduie societatea din temelii)“, trecând in revista usile ministeriale la care a batut pentru educatia filosofica de la o vârsta cât mai tânara, iar drd. Sorin Scutelnic, de la Universitatea Academiei, a vorbit despre insemnatatea terapiei prin filosofie, despre „necesitatea crearii competentelor de monitorizare intr-un sistem cauza-efect, a unui gestalt cu o astfel de destinatie, pentru ca de la o departare, dintr-o perspectiva, piesele unui mozaic capata inteles“. Doar aparent cu un alt punct de vedere, in fapt intregindu-l pe acela al colegei sale, prof. univ. dr. hab. Vasile Tapoc, tot de la Universitatea de Stat a Moldovei, a sustinut, in spiritul celor de demult, cunoasterea de sine, insa o cunoastere activa – „Vrei sa schimbi lumea, dar cum stai cu propriile schimbari?!“ –, a punctat cu realism „Daca vin mai multi de trei la Filosofie, e un succes (nici Noica nu a putut sa adune 22)!“, incheind cu intelepciune si optimism: „De Filosofie trebuie sa-i apuce dorul pe cei ce n-au ajuns aici“. Concluzie care ne-a dus cu gândul la alegerile in cunostinta de cauza si la sentimentul oportunitatii introducerii din acest an scolar in România a educatiei filosofice (la „concurenta“ cu educatia financiara) ca materie optionala in ciclul primar. Si de asemenea la constientizarea confortului generat de sustinerea lucrarilor Conferintei in limba româna (cu o singura exceptie), una din cele mai frumoase limbi ale Uniunii Europene, intr-o vreme in care, la manifestari stiintifice, in România este tot mai des preferata in exclusivitate limba engleza, desi conditia de gazda presupune si demnitatea ei.
La caderea serii, vestea incetarii pasilor Ucrainei spre Uniunea Europeana a acaparat dezbaterile T.V. si multe discutii particulare. Desi ingrijorati ca ramân intr-un fel „dezgoliti“ in fata Rusiei, prietenii nostri (si multi dintre prietenii lor si unii din prietenii acelora…) s-au marturisit increzatori ca „circulatia“ va influenta pozitiv si atitudinea fata de Filosofie. Noi am tacut. Si din politete. Si din necunoastere. Drumul spre albia adevarului nu e niciodata nici simplu, nici scurt.
Autor: DOINA CERNICAApărut în nr. 449