Mascarada nationala presarata cu victime inocente
SERGIU ANDON
Intr-o zi, a venit la mine Omul cu floarea. O purta in adâncul pieptului, intre coastele sale, dar si la vedere, acolo unde ar fi trebuit sa-i fie beregata. Cred ca medicii ii spun traheostoma. Nu e comod pentru cel care o poarta si nici placut pentru cel care o vede.
Dar exact ca in pieseta lui Pirandello, nu parea nici penibil, nici dizgratios. La urma urmei toti purtam in noi preavitala floare a mortii. Ei, cancerosii, o au dintr-un rasad mai cert, mai conturat, mai viguros, cu sigura rodire. Daca-mi amintesc bine, Pirandello a cuprins totul intr-un act. Foarte potrivit. Ce altceva e viata noastra decât… o piesa intr-un act.
Venise la mine pentru treburi avocatesti, insa curând mi-am dat seama ca omul cu floarea purta nu numai esenta vietii si a mortii infruntându-se in metastaze, ci si esenta existentei noastre sociale, culturale, morale macinându-se intr-o biografie si macinând-o.
Da, vedeam o lume intreaga inghesuindu-si pacatele in biografia unui carturar. Lumea lui Caragiale sau a lui Istrati? Despre amândoua scrisese Mircea Iorgulescu (el era vizitatorul) extrapolându-le. Nici una, nici cealalta, ori, mai exact, amândoua amestecându-se si generând o alta lume, metisa, si mai rezistenta, si mai coplesitoare, indestructibila. Viata bate marile inspiratii, ducând tragismul pâna la ridicul si ridiculul pâna la tragic, in stradania de a face sa triumfe perenitatea raului.
Avocatial, pricina decurge din acel produs de exceptie al ipocriziei si demagogiei care se numeste deconspirarea colaboratorilor securitatii. Ca unul care am avut taria si norocul sa refuz explicit (de doua ori!) colaborarea, mi-am dorit demascarea delatorilor. Chiar si cu prezervarea unui aluat soptitor pentru serviciile secrete prezente si viitoare eram de acord. Nu-mi inchipuiam insa – nu-si inchipuia nici Ticu Dumitrescu, dezamagit si el când s-a pomenit cu Ucenicul vrajitor dezlantuindu-se – ca ar putea sa rezulte o asemenea mascarada nationala, presarata cu victime inocente.
Când a venit Omul cu floarea, Mircea Iorgulescu, studiasem suficiente cazuri ca sa pregatesc cartea, sau actiunea, ori cartea si actiunea care se vor numi „Deconspirarea deconspirarii“. Tragicomedia inscenata lui Mircea Iorgulescu este expresia de vârf a acestei napaste. Mi-am dat seama de la inceput ca urmeaza o lupta ce ar putea depasi hotarul vietii unuia dintre noi si mi-am asumat perspectiva ca pe un legamânt.
Pe Mircea Iorgulescu l-am mai vazut o singura data, insa am corespondat electronic, uneori intens. Dar, pentru ca lumea ridiculo-tragica a existentei noastre sa se regaseasca plenar, am avut indicii ca mesajele noastre erau interceptate. Acest om, acest carturar retras, obsedat de obiectivitate, corectitudine si neimplicare in coterii, s-a aflat mereu sub lupa cabalelor, strapuns de subiectivismul altora, vânat de coterii. Iti vine sa urli spre ceruri. Cine si cum naiba conduce lumea?
Comunicându-i indiciile de interceptare, l-am descurajat sa ne mai scriem. Pacat. Incepuse o corespondenta cu potential documentativ.
Pe aceasta tacere si in asteptarea dreptatii a venit ziua primului verdict, in care cancerul a devorat adevarul si apoi ultima zi, in care floarea a devorat cu totul omul.
Tacerea devine complicitate, deconspirarea deconspirarii nu mai poate astepta. Lavinia Betea, sârguincioasa „arheoloaga“ a istoriei recente, mi-a dat ghes sa incepem. Pilda si patimile lui MIRCEA IORGULESCU sunt ale unui monah erudit, topindu-se in cautarea caii drepte, tinându-se departe de nimicnicii, dar doborât de ghionturile si imbrâncelile trepadusilor de pe laturi.
Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor Securitatii
CURTEA DE APEL BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOMNULE PRESEDINTE,
Subscrisa Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu sediul in Bucuresti, str. Matei Basarab nr. 55-57, sector 3, introducem prezenta
ACTIUNE IN CONSTATARE
Rugându-va ca, prin hotarârea pe care o veti pronunta, ca urmare a motivelor mai jos prezentate, sa constatati existenta calitatii de colaborator al Securitatii in ceea ce il priveste pe domnul IORGULESCU Mircea, nascut la data de 23.08.1943, in Valea Calugareasca, judetul Prahova, fiul lui Nicolae si Zoia, domiciliat la Paris, 11 rue Taine 75012 France.
Motivele actiunii sunt urmatoarele:
In fapt, prin cererile nr. P 2720/02/ 03.09.2002, nr. P 3811/06/30.08.2006 si P 1796/07/17.04.2007 adresate C.N.S.A.S. de catre domnul Bujor NEDELCOVICI, domnul Tudor Dumitru TEPENEAG, respectiv de catre doamna Florica JEBELEANU VIERU, se solicita verificarea sub aspectul stabilirii calitatii de agent sau de colaborator al politiei politice comuniste, in temeiul fostei legi 187/1999 modificata si completata, in ceea ce il priveste pe domnul IORGULESCU Mircea, analist politic la Radio France Internationale. Tinând cont de faptul ca la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, verificarile prevazute de lege, demarate in urma solicitarilor invocate, se aflau in derulare, potrivit art. 33 alin.1, precum si a art. 3 lit. p din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar cererile formulate sunt legale.
Asa cum rezulta si din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/859 din 19.03.2009 si din inscrisurile pe care le atasam actiunii noastre, domnul IORGULESCU Mircea a fost folosit inca din 1976, sub numele conspirativ „DORIN“, cu aprobarea organelor de partid, de catre organele de securitate in scopul furnizarii de informatii despre o serie de scriitori români urmariti prin dosare pentru „pozitie politica necorespunzatoare“, „creatii literare ce contravin organelor de partid“, precum si pentru „atitudine protestatara si relatii suspecte cu cetateni straini“. In 1985 domnul IORGULESCU a fost in atentia Securitatii Municipiului Bucuresti pentru relatii cu cetateni straini, pentru apartenenta la grupul modernist al scriitorilor, precum si pentru participarea la actiuni protestatare in mediul literar. Concomitent, „intrucât exista precedentul mai multor contacte“, a continuat sa fie folosit sub numele conspirativ ‹MIREL›, „furnizând date despre stari de spirit din mediu“. Ca urmare s-a continuat folosirea ca sursa informativa, neinregistrata ca atare in evidentele de securitate, adica fara sa i se intocmeasca un dosar de retea (de informator). Din acest motiv, o parte dintre documentele care probeaza furnizarea de informatii, in mod conspirat si benevol, catre organele de securitate, se regasesc in dosarul nr. I 5297 (cota C.N.S.A.S.) deschis initial in vederea urmaririi sale, precum si in dosarele de urmarire informativa ale scriitorilor pe lânga care a fost dirijat (vezi I 1430, I 153657, I 1852).
In legatura cu aspectele aratate anterior, se impun urmatoarele precizari:
In primul rând, fata de faptul ca domnul IORGULESCU a avut si calitatea de urmarit, intre perioadele de colaborare, observam ca nu pot fi invocate prevederile art. 2, lit. b, teza II si III din O.U.G. nr. 24/2008 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, deoarece cazurile de exonerare ce pot fi invocate in ipoteza constatarii calitatii de colaborator al Securitatii sunt cele strict prevazute de norma invocata, printre acestea nenumarându-se evocarea, de catre persoana verificata a unor situatii in care aceasta s-ar fi aflat in situatia de opozant sau chiar de victima a regimului comunist.
In al doilea rând, se poate observa ca printre documentele ce alcatuiesc dosarul nr. I 5297 pe care se intemeiaza, in principiu actiunea noastra, nu se regaseste acea declaratie prin care persoana recrutata accepta colaborarea si se angajeaza ca va „servi“ prin informatiile furnizate, interesele partidului. Lipsa angajamentului, caci la el ne referim, nu este de natura sa puna la indoiala actul colaborarii, deoarece, din analiza definitiei legale se deduce ca legiuitorul a inteles sa conditioneze constatarea calitatii de colaborator de stricta furnizare de date si informatii cu continut anticomunist, organelor de Securitate, si nu de existenta unui astfel de angajament scris. Un alt motiv pentru care domnul IORGULESCU nu a fost inregistrat in membru de partid, iar directivele care stateau la baza organizarii anumitor activitati desfasurate de Securitate (munca cu reteaua informativa, etc.), statuau ca membrii P.C.R., folositi ca „surse“, nu figurau cu dosar de colaborator in evidentele acestei institutii. Pe cale de consecinta, inexistenta unui dosar specific de colaborator, atrage inexistenta unor documente specifice acestui tip de dosar (de exemplu raport cu propunere de recrutare, raport privind modul cum a decurs recrutarea si angajament).
Spre exemplu, Hotarârea nr. 119/ 16.03.1968 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la intarirea controlului de partid asupra activitatii organelor de securitate si militie statua la pct. 7 ca „pentru a sprijini munca organelor de securitate si de militie, secretarii comitetelor judetene, municipale si orasenesti de partid vor stabili, la cererea acestor organe, in situatii deosebite si când nu sunt alte posibilitati, membri de partid care sa furnizeze nemijlocit date cu privire la activitatea unor elemente suspecte/…/. Membrilor de partid, care primesc asemenea sarcini, nu li se vor intocmi dosare, ei vor sprijini activitatea organelor de securitate /…/ numai in perioada absolut necesara pentru finalizarea actiunii respective“. Textul invocat explica, in primul rând de ce, asa cum am aratat, a fost necesara obtinerea aprobarii organelor de partid pentru folosirea, ca sursa, a domnului IORGULESCU, si, pe de alta parte, explica si intreruperile perioadei de colaborare, securitatea fiind constrânsa sa-l foloseasca pentru finalizarea actiunii, iar nu ca pe sursele obisnuite, care, odata recrutate pentru un anumit motiv, puteau fi dirijate la nevoie si in alte actiuni. Paragraful al doilea al textului citat lamureste si lipsa angajamentului. Potrivit acestuia, „secretarii /…/ de partid vor discuta personal cu acesti membrii de partid, aratându-le insemnatatea sarcinii ce o au de indeplinit, precum si obligatia de a pastra ce mai stricta conspirativitate asupra actiunilor la care participa si a metodelor folosite de organele de securitate si de militie“.
In concluzie, va rugam sa constatati existenta calitatii de colaborator al Securitatii in ceea ce il priveste pe domnul IORGULESCU Mircea, analizând relevanta, in lumina prevederilor art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 24/2008 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, a materialelor furnizate de domnia sa. Dupa cum putem observa, norma citata descrie, sub aceeasi denumire generica, 3 posibilitati de relatie benevola cu structurile de represiune ale aparatului comunist, impunând indeplinirea unor conditii specifice fiecarei categorii.
Astfel, pentru colaborarea prin furnizare de informatii trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. Informatiile furnizate Securitatii, indiferent sub ce forma, sa se refere la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. In legatura cu aceasta prima conditie, reiteram ca, pentru retinerea calitatii de colaborator al Securitatii este necesar doar ca materialele probatorii de tipul celor aratate in textele de lege, sa se refere la activitati sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist si sa vizeze ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Deci, retinerea calitatii de colaborator este legata de furnizarea unor informatii de natura celor impuse de legiuitor. Aceasta si pentru ca legiuitorul a inteles sa nu conditioneze in nici un fel cadrul in care sa se desfasoare activitatea de transmitere de informatii, si, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga.
2. Informatiile prevazute la punctul 1 sa vizeze ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Analizând materialele din speta data, observam ca domnul IORGULESCU, in perioada de colaborare sub conspirativul , a fost dirijat „in vederea cunoasterii pozitiei politice“, stabilirii cercului de relatii si naturii acesteia, a influentarii pozitive a unui cunoscut scriitor român, urmarit prin dosarul nr. I 153657.
Ca urmare, respectând sarcinile primite, a semnalat atmosfera de la Uniunea Scriitorilor pe marginea votarii premiilor acordate, punctând ca „D.D. a insistat mult pentru D.S.“ ca „a fost lovita in perioada stalinista“, „D.T. a fost sustinut si s-a facut atmosfera pentru el /…/“, „R.V. a parasit sala in mod ostentativ“ – (vezi I 153657, vol. 1, f. 102). Amintim si discutia pe care sursa a purtat-o cu titularul dosarului referitoare ca „cel in cauza si-a exprimat parerea ca el ar vrea sa nu mai fie tot timpul ‹tap ispasitor›, ‹omul care scoate castanele› si ca ar prefera si el sa stea mai in spate, intrucât prea a avut mult de patimit de pe urma unor ‹atitudini de curaj› pe care le-a adoptat“. Respectând sarcina de a-l influenta pozitiv, sursa „a incercat sa-i intareasca aceasta convingere /…/, dar a remarcat ca nu intelege astfel lucrurile. El ar vrea sa se faca totusi vâlva, dar el sa fie ‹cel care trage sforile›“(vezi I 153657, vol. 1, f. 168). In dosarul de urmarire I 1852 deschis asupra unui alt scriitor român semnalat cu „creatii literare ce contravin organelor de partid“, sursa ‹DORIN› relateaza organelor de securitate despre rasunetul actiunilor lui Paul GOMA, in special despre scrisoarea pe care I.N. a adresat-o „lui P. GOMA ca unui sef de stat“.
Referitor la cea de-a doua perioada de colaborare a domnului IORGULESCU (1985-1986), desfasurata sub numele conspirativ „MIREL“, aceasta s-a axat pe incadrarea informativa, „pe influentarea, temperarea si determinarea titularului dosarului nr. I 1430, ,,sa nu declanseze actiunile protestatare la care amenintase ca va recurge“. Respectând instructajul primit, pârâtul a informat in legatura cu „activitatea si preocuparile“ scriitorului B.N. ca acesta „a fost invitat la un simpozion in Spania, dar la CCES i s-a comunicat ca nu poate da curs invitatiei, intrucât acolo participa mai ales intelectuali cu orientare politica ‹de dreapta›“. In acelasi context, ‹MIREL› a informat ca respectivul scriitor si-a exprimat mâhnirea „ca a fost chemat de directorul editurii care i-a solicitat sa modifice continutul unei nuvele, intrucât ar avea semnificatii interpretabile“, in sensul ca „ar ridica probleme de ordin ideologic“. Ca urmare a acestui material, a fost consultata conducerea editurii, concomitent cu implicarea pârâtului care a avut o discutie legata de aparitia acestui volum de nuvele cu directorul editurii. Cum opinia redactorului a fost ca „nuvela ar fi publicabila daca autorul ar schimba unele cuvinte ce pot sugera aspecte din societatea noastra“, pârâtul l-a contactat pe scriitorul B.N. incercând „sa-l tempereze“ insa „acesta s-a aratat destul de rigid, in sensul ca daca nu i se publica si nuvela respectiva, renunta la intregul volum./…/. Nu este dispus sa faca nici un compromis, cu atât mai mult cu cât ar fi iesit zvonul ca ar fi informatorul securitatii“, deoarece „a avut curajul sa revina in tara dupa publicarea ilegala a romanului ‹Le second messager› in Franta“. In legatura cu acest subiect sursa ‹MIREL› „pretinde ca, desi N nu a facut nicio referire concreta, nu este exclusa posibilitatea ca volumul respectiv sa fie si el scos pe cai ilegale“. Tot pe marginea acestui subiect, pârâtul revine cu informatii semnalând ca B.N. „nu poate accepta ca nuvela ‹Capetenia din Golf› sa fie considerata drept o lucrare subversiva. Crede ca la CCES au inceput sa se manifeste ‹tendinte aberante› si este firesc ca scriitorii, impreuna cu conducerea Uniunii, sa li se opuna“.
Fata de imprejurarea ca materialele cu continut anticomunist precitate sunt consemnari ale ofiterilor pe baza relatarilor verbale facute de pârât, mentionam ca in practica Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii au mai existat decizii al caror probatoriu sa se sprijine exclusiv pe relatarile verbale ale persoanelor verificate, retinute in actele intocmite de catre lucratorii Securitatii. Practica judiciara in materie confirma acest tip de probatoriu in virtutea faptului ca legiuitorul instituie o prezumtie relativa de veridicitate cu privire la continutul materialelor intocmite de fostii ofiteri de Securitate in legatura cu relatarile primite de la informatori. In acest sens, definitia legala arata ca este colaborator al Securitatii „persoana care a furnizat informatii indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale“.
Din formularea de mai sus se observa clar ca legiuitorul a dat o forta probanta egala atât notelor olografe provenite de la persoana verificata, cât si „relatarilor verbale consemnate de lucratorii Securitatii“.
Sintagma „indiferent sub ce forma“, cât se poate de elocventa in acest sens, arata in primul rând, faptul ca niciuna dintre cele doua modalitati de evidentiere a informarilor furnizate Securitatii – informatiile retinute in materiale olografe provenite de la persoana verificata sau tratament privilegiat.
De asemenea, formularea „indiferent sub ce forma“ demonstreaza ca o astfel de informatie are valoare probanta in mod independent, nefiind necesara coroborarea acesteia cu datele provenite din alt inscris sau rezultate din administrarea altui mijloc de proba.
In concluzie, observam ca prima conditie impusa de legiuitor pentru retinerea calitatii de colaborator al Securitatii prin furnizare de informatii este indeplinita, continutul anticomunist al materialelor citate fiind evident. In plus, asa cum am subliniat in extenso mai sus, definitia colaboratorului instituie o prezumtie relativa de veridicitate cu privire la continutul materialelor intocmite de fostii ofiteri de Securitate ca urmare a informatiilor primite de la sursele lor.
Si ce-a de-a doua conditie este asigurata deoarece nu se poate retine ca furnizarea unor informatii de asemenea natura nu a fost facuta constient, având reprezentarea clara a faptului ca relatari ca cele prezentate anterior nu ramâneau fara urmari – spre exemplu materialele furnizate despre autorul nuvelei ‹Capetenia din Golf› au avut ca efect influentarea pozitiva a acestuia, in special prin sursa ‹MIREL›, care a reusit sa-l convinga „sa nu depuna carnetul de partid“ (vezi nota ofiterului din 09.11.1985, I 1430, vol. 1, f. 251-252). Tot prin pârât s-a urmarit „adâncirea treptata a neincrederii si rezervei ce o manifesta pentru actiunile ce se intreprind din partea emigratiei in vederea transformarii sale in disident si indepartarea treptata a sa de M.B.“. Fara sa insistam, mentionam ca toate persoanele despre care a furnizat informatii figureaza cu dosare de urmarire informativa, asa cum rezulta explicit din nota de constatare. In concluzie, informatiile furnizate de domnul IORGULESCU au ingradit dreptul la libertatea de exprimare si libertatea opiniilor prevazut de art. 28 din Constitutia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, si dreptul la viata privata prevazut de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice.
In drept, ne intemeiem actiunea pe continutul articolelor: art. 3 lit. p, art. 2 lit. b), art. 33 alin. 1, art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1 ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2, art. 35 alin. 5, lit. a din Regulamentul de organizare si functionare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotarârea nr. 2/2009, precum si pe dispozitiile articolului 112 al Codului de Procedura Civila.
Pentru aceste motive, va rugam sa constatati existenta calitatii de colaborator al Securitatii in ceea ce il priveste pe domnul IORGULESCU Mircea.
In dovedirea actiunii, intelegem sa folosim urmatoarele probe:
C.N.S.A.S.:
2. Dosar nr. I 5297 (cota C.N.S.A.S), integral;
3. Dosar nr. I 1430 (cota C.N.S.A.S), vol. 1, f. 97, 98v, 108-110, 153-155, 196-197, 201, 217, 230-231, 251-252, 256, 269-272, 311, 312;
4. Dosar nr. I 153657 (cota C.N.S.A.S), vol. 1, f. 102, 111, 168, 246-247, vol. 3, f. 200-203, 258-260;
5. Dosar nr. I 1852 (cota C.N.S.A.S), vol. 1, f. 166-168;
6. Cererea de verificare nr. P 2720/02 din 03.09.2002 adresata C.N.S.A.S. de catre domnul Bujor NEDELCOVICI;
7. Cererea de verificare nr. P 3811/06 din 30.08.2006 adresata C.N.S.A.S. de catre domnul TEPENEAG Tudor Dumitru;
8. Cererea de verificare nr. P 1796/07 din 17.04.2007 adresata C.N.S.A.S. de catre doamna JEBELEANU VIERU Florica;
Materialele mentionate la punctele 2-5 respecta conditiile puse de articolul 11 alineatul 3 al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea 293/2008.
Depunem prezenta cerere, precum si actele folosite in dovedirea ei, in câte doua exemplare.
Presedinte,
Conf. Univ. Dr. Ladislau-Antoniu CSENDES
Director al Directiei Juridice,
Francesco-Alexandru POPESCU
DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE APEL BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
(In numarul viitor: Intâmpinarea depusa de Mircea Iorgulescu)
Stiti cate milioane de euro maninca cei de la CNSAS ?
Treizeci de miloane anual. Bani de la gura copiilor si din pensiile batranilor.
Ce e mai ridicol dar si condamnabil !
Ei folosesc folosesc securitatea ca pe o sursa de venit.
Pe tema securitatii cca 30 de functionari publici din CNSAS ISI SUSTIN DOCTORATE PE TEMA SECURITATII !!??
Judecatorii de la Curtea de apel Bucuresti sunt amenintati ca va fi si breazla lor acuzata, ca ei au judecat procesele anticomuniste !
Ce mizerabili !
Comentariile sunt închise.