Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Media și Inteligența Artificială (IA) sau despre impactul IA asupra jurnalismului și comunicării

Media și Inteligența Artificială (IA) sau despre impactul IA asupra jurnalismului și comunicării

„Un post de radio polonez își înlocuiește jurnaliștii cu «prezentatori» AI.” Aparent titlu de tabloid, informația a fost transmisă pe 24 octombrie 2024 de CNN, care cita Associated Press, și apoi a fost preluată și de mass-media din România. Decizia OFF Radio Krakow de a înlocui jurnaliștii cu prezentatori virtuali a stârnit proteste (online) în Polonia, iar un ziarist renumit, concediat de la postul de radio, a catalogat restructurarea ca pe „o amenințare la adresa industriei media și a jurnalismului”. Mișcarea a fost cu atât mai șocantă cu cât radiodifuzorul este un post public finanțat din taxele contribuabililor. Managerii au justificat decizia editorială prin nevoia de a câștiga ascultătorii mai tineri și prin audiența „aproape de zero” a postului.

Inteligența Artificială a pătruns mult mai soft pe piața media din România și nu a generat proteste, ci în mod paradoxal, noi locuri de muncă. Un radio comercial, ProFM România, a înlocuit anul acesta prezentatori din weekend cu un DJ IA. Primul DJ cu Inteligență Artificială care face animație în limba română – A.lex I.onescu – a avut prima emisiune la ProFM în mai 2024, iar emisiunea a intrat în grila de programe de weekend. Din interviurile cu managerii postului a reieșit că IA nu a condus la concedierea DJ-ilor, ci la angajarea altor persoane care verifică textul produs de IA, editează și corectează conținutul emisiunii și modul cum pronunță IA-ul în limba română: pentru Trending Hits lucrează trei editori și un producător de emisiune.

Dar cu aproape un an înainte ca ProFM să „angajeze” primul DJ cu Inteligență Artificială, Societatea Română de Radiodifuziune a utilizat experimental IA din martie – 2023 pentru înregistrarea unor secvențe de program în engleză, la Radio România Internaţional: așa au fost realizate cu un software cu voci artificiale semnale jingles de deschidere pentru emisiuni sau anunţuri de post.

Nu Polonia, ci SUA a fost pionieră în introducerea vocilor sintetice și a DJ-ilor virtuali la radio. Prezentatoarea unei emisiuni a postului Live 95.5, o stație FM din Portland, Oregon, Ashley Elzinga, a postat în iunie 2023, pe platforma de socializare X, că radioul va folosi pentru o emisiune de după-amiază o clonă a vocii ei, sub numele de „AI Ashley”. Radio Live 95.5 a fost primul post de radio din lume care a folosit un „DJ AI” într-o emisiune FM: un disc jockey ale cărui intervenții on air erau bazate pe inteligență artificială.  

La presiunea pieței, managerii posturilor radio s-au concentrat asupra proiectelor de marketing și comunicare 360 prin adaptarea la mediu digital pentru a recâștiga targetul tânăr conectat online, activ, cu putere financiară și cu disponibilitate de consum. Posturile de radio publice și comerciale din lumea întreagă folosesc o diversitate de softuri IA de tip text to speech pentru informații utilitare din cadrul rubricilor meteo, info-trafic, știri din sport, anunțuri și spoturi publicitare.

Cercetarea descrisă mai sus despre Inteligența Artificială și industria radio face parte din volumul Media și Inteligență Artificială, coordonat și publicat în 2024 de Antonio Momoc și Romina Surugiu la Editura Tritonic. Cartea analizează impactul tehnologiei IA și  automatizării asupra jurnalismului radio și de televiziune, asupra comunicării, marketingului, educației și artelor și este structurată în trei secțiuni: 1) Jurnalism și Inteligența Artificială ;  2) Inteligența Artificială în Comunicare, Afaceri, Publicitate & Relații Publice; 3) Media Digitală, Educație și Artă. Capitolele cărții sunt semnate de cercetători din centrele universitare din România (București, Cluj, Iași, Brașov), Franța și SUA, de profesori de jurnalism și comunicare, de  practicieni din industria comunicării și doctoranzi în științele comunicării.

În capitolul „Inteligența Artificială în cercetarea științifică din jurnalism și comunicare”, Georgeta Drulă de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, remarcă faptul că publicul larg a avut o revelație în legătură cu Inteligența Artificială odată cu popularitatea boților conversaționali – cel mai cunoscut fiind ChatGPT de la Open AI – și al instrumentelor de generare a conținuturilor sintetice. Totuși, ChatGPT nu are puterea de a accesa de unul singur informații din mediul virtual, altele decât cele care îi sunt furnizate sau pe care a fost antrenat. Botul conversațional nu generează idei proprii și este programat să producă sinteze din sursele la care are acces.

Evoluția tehnologică legată de IA nu se referă doar la capacitatea roboților de a face conversație sau de „a crea” conținut sintetic, ci și la procese de automatizare. Cristian China-Birta de la Kooperativa 2.0 observă, în capitolul „Soluții AI în marketing și afaceri”, că tot mai multe industrii par a se baza din ce în ce mai puțin pe munca salariată pe măsură ce noile tehnologii sunt asimilate în noile modele de afaceri, iar această tranziție are loc rapid. Întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai afectate de noua revoluție tehnologică, constrânse să ia parte la ea, dar adesea nu reușesc să țină pasul în ceea ce privește investițiile. Influencerul Chinezu’ constată totodată că noile tehnologii IA reprezintă o oportunitate pentru afacerile mici care reușesc să le integreze în procesele lor.

Capitolele „Inteligența Artificială și noile forme de comunicare. O perspectivă asupra influencerilor virtuali” de Camelia Grădinaru și Gabriela Poleac de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, „Revoluția creativității artificiale în publicitate: oportunități și provocări în era generativă” al publicitarului Roland-Mihai Împușcatu și „Utilizarea Inteligenței Artificiale în procesele de recrutare și selecție. Indicii de la recrutorii din sectorul corporatist din România” al lui Victor Briciu, Arabela Briciu și Andreea-Cristina Catargiu de la Universitatea Transilvania din Brașov analizează efectele tehnologiilor de inteligentă artificială asupra industriei publicității și automatizarea activităților proceselor de selecție și recrutare a resursei umane pe piața muncii. Proiectul editorial Media și Inteligența Artificială a fost inspirat de celebritatea pe care au cunoscut-o recent asistenții personali digitali care răspund la comenzi vocale pe telefonul mobil, în casă sau în mașină, precum Siri (Apple), Google Assistant, Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft) și în special ChatGPT (OpenAI). Fiecare capitol este un studiu de caz care analizează impactul disruptiv al revoluției IA asupra industriei comunicării și a mass-media reliefând capacitatea de procesare rapidă a unor volume mari de informații și date, automatizarea și eficiența IA în înlocuirea activităților umane rutiniere și repetitive.

Una din concluziile volumului este aceea că revoluția digitală perturbă modelele de afaceri actuale, piețele și gândirea economică dominantă. Iar dacă tendința este de scădere a costurilor de producție și a forței de muncă prin retehnologizare, automatizare și robotizare, atunci noile tehnologii IA par a avea puterea de a desființa industrii întregi și de a schimba complet piața muncii, inclusiv piața media.

Antonio Momoc este un conferențiar universitar doctor la Universitatea din București, în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC). Este specialist în comunicare și predă cursuri de comunicare online, marketing politic, și fundamentele științelor sociale. De asemenea, a fost jurnalist de radio și televiziune și a avut multiple funcții administrative și de management academic în cadrul universității.

Etichete:

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.