Ediția din acest an, a VIII-a, a Festivalului Strada Armenească este dedicată diferitelor comunități armene din diaspora și în special istoriei comunitatății armeane din România. Diaspora armeană este una dintre cele mai mari și mai vechi comunități diasporice din lume. Prin valorile lor culturale, arta, literatura și muzica lor, armenii au influențat profund cultura universală. Contribuțiile lor sunt vizibile în domenii variate, de la arhitectură și gastronomie până la istoria artei. În cele trei zile de poveste, vizitatorii au putut participa la concerte și DJ sets, la ateliere și activități meșteșugărești armenești, la vizionări de film și discuții pe tema lor, la experiențe gastronomice ș.a. Evenimentul s-a conturat ca fiind la granița dintre culturi, generații, tradițional și contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar și diversitatea culturală a Bucureștiului.
On topic cu Ligia-Verkin Keșișian,
curator și coordonator al Centrului Cultural Armean din București
„Cultura și tradițiile armenești sunt primite cu entuziasm și bucurie de către publicul autohton, care este din ce în ce mai deschis să exploreze și să înțeleagă diversitatea culturală”
Cum ai descrie ediția din 2024 comparativ cu celelalte 7 care au precedat-o?
Ediția din 2024 a Festivalului Strada Armenească a fost una cu adevărat specială, reflectând o maturizare nu doar a evenimentului în sine, ci și a publicului său. Dacă edițiile anterioare s-au concentrat pe familiarizarea participanților cu identitatea și cultura armeană prin tradiții bine definite, ediția de anul acesta s-a concentrat mai mult pe reinterpretarea tradițiilor și pe fusion-ul cultural și artistic, adăugând elemente noi în acest sens, precum colaborări realizate în exclusivitate, precum jam session-ul dintre trupa românească Subcarpați și Karin Band, Hayk Karoyi și Susanna Najarian, cu toții muzicieni veniți din Armenia. Acest moment cu siguranță va rămâne vreme lungă întipărit în memoria publicului nostru. De asemenea, această ediție a celebrat diaspora armeană, aducând pe scenă artiști cu origini armene din diverse colțuri ale lumii și conectând astfel rădăcinile armenești cu influențele culturale globale. Atmosfera a fost marcată de o deschidere mai mare către diversitatea culturală, iar experiențele oferite au fost mai interactive și mai imersive decât în trecut, Festivalul Strada Armenească a devenit cu siguranță un reper pentru tinerii bucureșteni și nu numai.
Continuă afirmația: Frumusețea armenilor se remarcă prin…
…capacitatea lor de a păstra și a promova o cultură bogată și complexă într-un mod care este atât autentic, cât și relevant pentru zilele noastre, mereu proaspăt și divers. Frumusețea armenilor se reflectă și în arta lor, de la filmele poetice ale lui Sergei Parajanov, care a revoluționat cinematografia prin stilul său vizual unic și alegoria profundă, până la muzica contemporană a formației Ladaniva, care combină elemente tradiționale armenești cu influențe moderne, creând un sunet nou și captivant și lăsând în urmă o energie ce persistă mult după ce se lasă liniștea pe scenă.
Câți oameni au luat parte la ediția aceasta a festivalului?
Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Strada Armenească a atras un număr de peste 24,000 de persoane, publicul a sosit din toată țara pentru a participa, ceea ce este minunat, iar la edițiile viitoare sperăm să atragem un public numeros și de peste hotare. Acest număr demonstrează o creștere semnificativă a interesului pentru ariile culturele pe care le promovăm, iar participarea variată, de la tineri curioși de line-up-ul inedit și de activitățile susținute de artiști sosiți din Armenia și diaspora armeană, până la specialiști în cultură, confirmă relevanța și importanța festivalului în peisajul cultural al Bucureștiului și al României.
Cum sunt primite cultura și tradițiile armenești de către publicul autohton?
Cultura și tradițiile armenești sunt primite cu entuziasm și bucurie de către publicul autohton, care este din ce în ce mai deschis să exploreze și să înțeleagă diversitatea culturală. Festivalul a creat un mediu de învățare activă, unde participanții au posibilitatea de a experimenta nu doar observând, ci imersându-se în felurite activități, de la sculptarea hacikarurilor, crucile armenești din piatră vulcanică ajunse în patrimoniul Unesco, la dansurile tradiționale armenești, pline de energie și cu un ritm neobișnuit pentru această parte a lumii. De asemenea, discuțiile deschise despre poveștile din cartierul armenesc sau influențele armenești în diverse domenii artistice, precum literatura sau cinematografia, stimulează interesul pentru cunoaștere și dialog intercultural. La numeroase astfel de discuții și evenimente publicul poate participa și în restul anului, la Centrul Cultural Armean din str. Armenească nr. 13.
Care au fost momentele cele mai îndrăgite din program?
Printre momentele cele mai îndrăgite ale ediției din acest an s-a numărat cu siguranță concertul trupei Ladaniva, care a electrizat audiența cu un amestec unic de ritmuri tradiționale și moderne și cu interpretarea live, pentru prima dată pentru ei, a piesei Șaraiman, a Romicăi Puceanu; un alt moment este jam session-ul dintre Subcarpați și muzicieni armeni, care a adus împreună elemente de hip-hop, muzică folclorică românească și muzică tradițională armeană, asezonată cu un vibe electronic, într-o manieră inedită și deocamdată, unică. De asemenea, atelierele imersive, micile concerte acustice de la scena din pădure, imaginile din filmele lui Parajanov ce au asezonat discuția despre viața și opera lui au captivat publicul, oferind o incursiune în universul vizual și narativ al unui cineast care a redefinit arta filmului.
Anul acesta ați dedicat festivalul diasporei armenești. Cum și de ce ați făcut această alegere?
Am dedicat această ediție diasporei armenești pentru a celebra legătura vitală pe care aceasta o menține cu rădăcinile culturale armenești și pentru a sublinia contribuțiile armenilor în păstrarea și promovarea identității culturale în diverse colțuri ale lumii. Alegerea a fost inspirată de dorința de a recunoaște rolul crucial al diasporei în menținerea vie a tradițiilor și valorilor armenești, oferind în același timp o platformă pentru explorarea creativității și influențelor culturale globale în diferitele Little Armenias, așa cum se numesc cartierele și comunitățile armenilor din diferite regiuni ale globului, de la Buenos Aires la București, Moscova și Beirut. Unul dintre invitații festivalului a fost Ruben Koulaksezian, autorul cărții „Little Armenias”, ghidul de călătorie al Diasporei Armene, care a vizitat comunități armenești din peste 100 de țări și a petrecut timp îndelungat în unele dintre acestea. Mai multe despre diaspora armeană, una dintre cele mai vechi și mai importante din lume, cu o istorie care se întinde până în antichitate, au putut fi văzute și citite în expoziția documentară dedicată, din cadrul festivalului. Prezența comunităților de armeni este semnificativă în foarte multe țări de pe întreg pământul, inclusiv în România, unde armenii și-au lăsat amprenta asupra patrimoniului cultural românesc.
Contribuțiile armenilor la cultura universală: care au fost concluziile ediției și ce discuții merită continuate?
Discuțiile rămân deschise, pentru că sunt în continuare foarte multe aspecte notabile ce merită descoperite și aprofundate. Dezbaterile din cadrul festivalului au subliniat importanța contribuțiilor armenilor la cultura universală, cu un accent deosebit pe artiști precum Sergei Parajanov, un cineast al cărui stil distinctiv a avut un impact semnificativ asupra cinematografiei mondiale, iar capodoperele sale, Shadows of Forgotten Ancestors (1964) și The Color of Pomegranates (1969), i-au atras admiratori legendari precum Fellini, Godard și Tarkovsky. Lucrările sale, și în special colajele Mona Lisa, l-au plasat în compania lui Picasso și Warhol. Cel puțin patru țări – Armenia, Georgia, Ucraina și Rusia – îl revendică, iar regizori de renume din Statele Unite până în Iran, designeri de modă din New York până în Brazilia, laureați ai Premiului Pulitzer și muzicieni celebri precum Madonna și Lady Gaga au creat opere inspirate de acest autor genial. Festivalul a creat un spațiu pentru discuții profunde despre cum arta sa, bogată în simbolism și inovație vizuală, poate inspira noi generații de cineaști și iubitori de film iar aceste discuții doar pavează drumul către evenimentul dedicat Centenarului său, care va avea loc în octombrie la București, și care va oferi o perspectivă mai detaliată și retrospectivă amplă a operei sale, însoțită de expoziții și alte activități culturale.
Ce rol își găsește tradiționalul în zilele noastre, când trăim în societăți globalizate?
Tradiționalul își găsește un rol important ca sursă de identitate și autenticitate într-o lume tot mai globalizată. În contextul festivalului, acest lucru se manifestă prin integrarea muzicii, dansurilor și meșteșugurilor tradiționale armenești în spectacole moderne, reinterpretate, interdisciplinare și multiculturale, dovedind că tradițiile pot evolua și se pot adapta fără a-și pierde esența. Aceste elemente arhaice oferă un punct de ancorare și o manieră de a menține o legătură cu rădăcinile culturale, fiind în același timp relevante și în peisajul cultural contemporan.
Care a fost atmosfera „din culise” și cu ce impresii au rămas muzicienii invitați după concerte?
Atmosfera „din culise” a fost plină de energie și de un sentiment de unitate culturală. Muzicienii invitați au fost încântați de reacția călduroasă a publicului nostru și de oportunitatea de a explora noi colaborări artistice, cum a fost jam session-ul dintre Subcarpați și Karin Band. Sigur că jasm session-urile au continuat în spatele scenei și, așa cum îi șade bine oricărui festival, Strada Armenească devine astfel o punte ce înlesnește noi colaborări viitoare între artiști. Impresiile de după concerte au fost marcate de un sentiment comun de apartenență și de apreciere pentru modul în care festivalul a reușit să aducă laolaltă armeni din diferite regiuni, dar și diferite culturi sub același acoperiș de frunze, creând un spațiu unde tradiția și inovația s-au întâlnit în mod armonios.
În cadrul festivalului ai avut o dublă valență – de curator și de DJ invitat. Care ți-a plăcut mai mult și de ce?
În calitate de curator al unor elemente din festival, am avut bucuria de a selecta și organiza detalii care au adus la viață spiritul festivalului, creând un fir narativ care să lege tradițiile vechi de exprimările artistice contemporane. În același timp, rolul de DJ mi-a oferit ocazia de a interacționa direct cu publicul, de a simți energia lor în timp real și de a influența într-o anumită măsură experiența lor. Ambele roluri, precum și cel de moderator al unor povești din biblioteca festivalului, îmi sunt foarte dragi.
Material realizat de Corina Taraș-Lungu