Rezidența BRD Scena9, hotspot cultural, găzduiește expoziția dedicată lui Mattis Teutsch, prezentând opere ce provin de la mai multe muzee, din colecții private și din colecția familiei artistului. Fie ca discutăm despre implicațiile socialiste ale discursului artistic, fie că privim lucrurile din perspectiva vieții politice a momentului, propunerile lui Mattis Teutsch formulează câteva întrebări pe care privitorul le duce cu sine.
Dintre ele, se disting cele legate de perioada interbelică și de sfârșitul anilor 30. Aceste intervale dificile pentru intelectualii, pentru artiștii și scriitorii contemporani cu marile tulburări istorice reprezentate și provocate de legile antirasiale, de al Doilea Război Mondial, în general, au fost cu atât mai grave pentru creatorii de origine evreiască. Astfel, personalități precum Sașa Pană, Mattis Teutsch şi mulţi alţii sunt marginalizați de legile antirasiale, își direcționează eforturile către curentul avangardist și către ideologia comunistă. Izolarea la care au fost supuși în anii 30 a determinat alegeri artistice și ideologice pe care le remarcăm în activitatea acestora și a multor altor intelectuali ai vremii. Prezentarea operei târzii a lui Mattis Teutsch în cadrul expoziției bucureștene ne explică într-un context scenografic inspirat evoluția artistică a creatorului, opțiunile sale în acea perioadă a vieții, reflectând dificila traversare a epocii pentru societatea românească în particular și pentru cea europeană în general. Explicațiile socio-economice ale tendințelor asumate de operele artiștilor și scriitorilor români în anii 30 găsesc și astăzi o nota de continuitate, discriminările unor categorii sociale și a unor comunități culturale conducând la expresii artistice direcționate spre opinii inovatoare, opuse curentelor tradiționale, clasice.
Învăluirea fiecărei etape de creație cu elemente de teorie a artei și cu statement-uri ale artistului dau o imagine de plin, complet, integral. Călătoria este experiența pe care o avem de parcurs, de aceea traseul expozițional ne relatează o poveste pe care o asimilăm, comparând itinerariul nostru cu evoluțiile europene ale momentului. Ne ajută în explorarea noastră calendarul șerpuit și ilustrat din holul de primire al casei: punerea în dialog a principalelor momente ale avangardismului european cu evoluția artistică, dar și teoretizantă a lui Mattis Teutsch ne confirmă necesitatea de a analiza îndeaproape elementele sincronismului, așa cum au fost ele definite și descrise de către Eugen Lovinescu.
Mircea Nicolae, curatorul expoziției, și-a propus și a limitat propunerile iscusit selectate, urmărind prezentarea unor concepte precum avangardă și realism constructiv, așa cum este denumită și expoziția – „Mattis Teutsch. Avangardă și realism constructiv” –, o sinteză a unei epoci și a unor alegeri estetice dificile pentru contextul Europei din primele șase decenii ale secolului trecut.
Cercetarea interdisciplinară a artistului Szilárd Miklós a furnizat conținutul expus în cadrul expoziției-eveniment. În proiectele recente, artistul cercetează autori a căror carieră a fost străpunsă de „punctul zero al istoriei”, precum regizorul de filme documentare Ștefan Fischer.
În demersul de a compensa lipsa unei analize muzeistice a etapei de activitate artistică târzie a lui Mattis Teutsch, curatorul a făcut apel la citate relevante din „Kunstideologie – Stabilität und Aktivität im Kunstwerk” (Ideologia artei – Stabilitate și acțiune în creația artistică), lucrare apărută în 1931 și tradusă în limba română la o distanță de aproape 40 de ani, în 1970. Crezul artistic al creatorului a fost explicat, teoretizat și în această lucrare, alături de operele materializate prin intermediul picturii, graficii, sculpturii. Demersurile întreprinse și de Rezidența BRD Scena9 vin în întâmpinarea ideii de a face cunoscută opera lui Teutsch și în România, la un nivel similar cu cel existent în Germania și Ungaria, unde artistului i-au fost dedicate publicații și expoziții importante. Alternativ, exponatele atrag vizitatorii pe măsură ce parcurg sălile de expunere, dar concomitent citatele inserate pe pereții holului central de primire au abilitatea de a hipnotiza privitorul, astfel că abordarea specifică a artei de către acest artist singular devine la îndemână, completând în mod fericit elementele ilustrative cu cele teoretice.