Educație și turism. Nu putem avea o economie sănătoasă dacă nu o pregătim să fie așa, iar educația este un foarte important motor de dezvoltare.
| Interviu realizat de Corina Taraș-Lungu |
Credeți că este o necesitate ca România să își construiască o imagine de țară reprezentativă pentru partenerii externi și interni? Dacă da, care ar fi beneficiile economice ale unei astfel de imagini?
Cred că este o necesitate strategică a României să își construiască imaginea pe care dorește să o aibă și să o promoveze în exterior, pentru parteneriate, mai ales, economice. Este una dintre nereușitele ultimilor 30 de ani faptul că noi nu am construit și poziționat un brand de țară unitar. România are o imagine, cum este și firesc, mai bună sau mai puțin bună, cum a reieșit ea în urma tuturor acțiunilor întreprinse de-a lungul atâtor ani. Ne-am fi dorit să fie o imagine mai bună, care să ducă la mai multe exporturi și la mai multe investiții, care să genereze mai mult turism. Din fericire, realitatea este mult mai bună decât percepția străinilor despre țara noastră. România e mult mai plăcută odată ce călătorești aici și ajungi să cunoști oamenii și locurile. Și este mult mai sigură decât se crede.
În lume devine din ce în ce mai importantă puterea intangibilă a unui stat, soft power. România nu se clasează prea bine în top-urile oficiale. Care credeți că pot fi sectoarele de dezvoltare care ar putea propulsa țara noastră?
Turismul poate reprezenta o zonă de creștere și de dezvoltare. România atrage ca destinație de „experiență”, turiștii caută zone autentice și neatinse de tehnologie, exact ce reprezentăm noi, o direcție pe care o vedem crescând, fără să facem eforturi coordonate. O a doua putere soft poate fi creșterea economică constantă, așa am putea atrage investiții străine în continuare.
Activați în domeniul turismului de mult timp și ați afirmat de mai multe ori, sub alte formulări, că turismul poate deveni un brand al României. La ce ar trebui să privească instituțiile statului român pentru a-și dezvolta potențialul turistic?
Autoritățile statului ar trebui să facă un parteneriat cu firmele private din România, din industrie, și împreună să dezvolte conceptele. Să învețe din trecut ce a mers bine și ce a mers rău, să se uite la țări cu potențial similar și să se inspire din „best practices”, să investească în imaginea țării, care este mult mai proastă decât realitatea.
Ați fost reales preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno–Germană. Germania ocupă al treilea loc în The Soft Power Index în 2019. Care credeți că sunt punctele forte ale acestei țări și cât de departe este România de standardele occidentale?
Germania stă foarte bine pe zona de tehnologie și este foarte apreciată pentru economia stabilă și puternică. Și, mai ales, Germania este predictibilă. Aceasta este lucrul care mi-aș dori cel mai mult să caracterizeze și țara noastră, mai ales în mediul economic, antreprenorial și în educație. Cred că România nu are cum să depășească distanța care o desparte de Germania sau de restul Europei Occidentale, decât făcând anumite salturi calitative și mergând pe zonele de nișă – turism, servicii externalizate, agricultură sustenabilă.
Cum este percepută, din punctul dumneavoastră de vedere, România în relațiile diplomatice, economice, comerciale de către partenerii internaționali?
Cred că mare parte din aceste relații, odată începute, au fost mai bune de la an la an. Numărul investițiilor crește, schimburile comerciale se dezvoltă, facem parte din diverse parteneriate strategice. Suntem departe de a atinge potențialul, însă. Toate aceste relații care au crescut în atâția ani s-ar fi dezvoltat mai puternic și ar fi atras altele dacă și noi am fi făcut câțiva pași esențiali, cum ar fi, de exemplu, infrastructura.
Acest soft power și încrederea pe care o presupune în sustenabilitatea mediului de afaceri, respectiv a investițiilor dintr-un stat, ar putea favoriza România consistent în această perioadă de impas economic generat de pandemie. Totuși, în această perioadă toți indicii soft power se pare că sunt și mai grav afectați – cultură și artă, educație, industria HoReCa, piața muncii ș.a. Cum credeți că va reuși România să se restructureze în viitor, astfel încât să traverseze această perioadă dificilă?
Mereu va exista o zonă din care putem reîncepe. Noi trebuie să ținem ochii deschiși și să fim atenți la oportunități. Oamenii vor dori să călătorească din nou, să meargă la spectacole și concerte, vor dori să revină la normalitate, așa cum o știau până acum 8 luni. Așadar, cred că mediul antreprenorial și clienții vor stabili ce industrii își vor reveni primele, va fi o mișcare naturală. Din păcate, multe afaceri nu își vor reveni, mai ales din HoReCa. Și aici sper ca statul român, principalul acționar din fiecare firmă românească, să ofere sprijin companiilor aflate în situații grave, indiferent de industrie.
Dacă ați avea puterea să propuneți niște soluții de dezvoltare pentru România, cu ce ați începe?
Educație și turism. Nu putem avea o economie sănătoasă dacă nu o pregătim să fie așa, iar educația este un foarte important motor de dezvoltare. Cât despre turism, eu nu obosesc să spun că Romania poate fi o destinație și mai căutată, și mai atractivă, dar ea nu poate crește fară strategie și programe. Am atrage mai mulți turiști dacă am crește calitatea serviciilor, de exemplu, ceea ce ține tot de educație, până la urmă. Educația de a livra servicii de calitate clienților.
Dragoș Anastasiu este președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, membru al Romanian Business Leaders, membru al Task Force Antreprenoriat și Leader al Task Force Turism în cadrul Coaliției Pentru Dezvoltarea României. Este președintele Grupului Eurolines România și este implicat în numeroase proiecte din domeniul educației, fiind unul dintre inițiatorii proiectelor „SuperTeach” și „Vreau să fiu antreprenor”, desfășurate prin Fundația Romanian Business Leaders.
Materialul face parte din dezbaterea Soft power România. Eternul și fascinantul „dosar în curs”
Corina Taraș-Lungu – Drumul deloc neted către o imagine de țară favorabilă