Festivalul „Cobor între stejari” este realizat de Fundația Conservation Carpathia cu scopul de a pune în valoare pajiștile cu stejari seculari din jurul satului Cobor și de a prezenta eforturile de refacere a acestora. Fundația Conservation Carpathia a demarat în anul 2019 un proiect de reconstrucție ecologică în zonă, plantând până acum 550 puieți de gorun (Quercus petraea). Satul Cobor, unul dintre cele mai vechi sate transilvănene, este situat la mijlocul acestor pășuni de stejar unice în Europa. Localitatea se mai distinge prin pășunile cu înaltă valoare naturală, dar și prin sura de stepă care a revenit aici prin eforturile Fundației Conservation Carpathia.
Prima ediție a festivalului „Cobor între Stejari” a fost premiată în cadrul „Galei Premiile Anului 2023 în Cultură la Brașov”, la categoria „Debut”.
În Cobor am ajuns în iunie, pentru a participa la un festival. Nu a fost prima dată când am descoperit o comunitate datorită unui pretext cultural. Aflat doar la a doua ediție, „Cobor între stejari” a și fidelizat în acest scurt timp un public generos, iubitor de natură și experiențe autentice. Mă număr și eu printre participanții iremediabil capitivi ai festivalului, care numără zilele până la următoarea ediție.
Nu sunt vorbe mari, pentru că în Cobor intri, ca într-un portal, într-o lume intactă a comunității neatinse de globalizare și trivial, care își duce viața simbiotic legată de natură. De fapt, în Cobor, contactul nemijlocit cu sinele e ceea ce te marchează și te face să vrei să revii. Într-o zonă fără semnal la telefon, în orice colțișor al satului, unde toate scuturile societăților performante sunt ineficiente, în Cobor ești atât de vulnerabil încât nu mai poți să amortizezi cu antrenamentul zilnic deja automatizat impactul întâlnirii cu propriul Eu. Atât de intimă e această regăsire încât vrei să revii, ca pentru o doză de drog necesar, în satul brașovean.
În strânsă legătură cu sentimentul de intimitate al turiștilor a stat precaritatea populației, care însumează astăzi 215 persoane în 100 case locuite. În Cobor copiii sunt puțini și am aflat asta în timpul turului ghidat din programul festivalului. Atât de puțini încât clasele I-IV sunt comasate într-o singură sală de curs. Cine vrea să își continue studiile va trebui să călătorească de la 5 dimineața, zilnic, cu autobuzul școlar pe care Cobor îl împarte cu satele vecine. Zâmbete seci și dezaprobatoare s-au ivit pe fețele vizitatorilor care au auzit aceste informații, în contrapunct cu râsetele localnicilor care stăteau la poartă și priveau, ca pe niște păsări exotice, grupurile numeroase de străini care le traversau ulițele. În 2 zile de vizite prelungi pe străzile din Cobor, mi-am dat seama că aici nu există revoltă, nici lamentare. Viața bate plăsmuirea, iar realitatea arată că, dintre cei 215 locuitori, cei mai mulți sunt bătrâni care se ocupă de generații cu creșterea animalelor. Nici măcar culturile agricole nu au un sol fertil aici, câmpurile fiind pline de lucernă.
Ferma de biodiversitate a oferit din 2015 și până astăzi cele mai multe locuri de muncă. Tocmai de aceea sătenii vorbesc despre ea ca despre o mică minune. Această afacere verde a apărut în toate discuțiile noastre cu cei din jur pentru că toate activitățile zilnice ale coborenilor o satelizează zilnic. Înființată de un cuplu format dintr-un francez și o nemțoaică, ferma ecologică are în îngrijire peste 500 ha și oferă servicii complexe de ecoturism, cu atent respect pentru specificul autohton. Casele restaurate conservând particularitățile zonei, împreună cu practicile de prezervare a biodiversității, care au dezvoltat în ultimii ani satul din punct de vedere turistic, dau speranță locuitorilor din Cobor, care cred că el poate deveni atrăgător pentru sedentarizarea vizitatorilor în viitor.
Fundația Conservation Carpathia a oferit anul acesta un festival născut cumva organic, din dorința de a face cunoscut potențialul extraordinar al zonei, care abundă de vegetație, de o faună reprezentativă și de peisaje arhaice. Pe parcursul celor două zile, turiștii au participat la tururi de familie sau de exploratori exersați, au putut recunoaște plante și insecte, au descoperit satul și au participat la ateliere de olărit, împâslit lână, șlefuit lemn. Serile răcoroase, binemeritate după canicula de peste zi, au mulțumit publicul prin concertele diverse și proiecțiile de film. O ploaie puternică de vară a făcut weekend-ul de neuitat, ridicând în aer toate miresmele adormite în țarinile Coborului. Copiii au sărit în bălți, iar adulții s-au lăsat udați până la piele.
Deși au existat unități de cazare disponibile, experiența nu ar fi fost completă fără somnul la cort, în hambarele din Cobor, înconjurate de pășunile traversate de vaci. Mirosul fânului, cerul azuriu și clopotele bovinelor au cuprins într-un triunghi perfect locul de odihnă al celor care uitau să mai doarmă.
Organizatorii nu au avut ceva de bifat. S-a văzut la tot pasul implicarea lor autentică, mai ales în atitudinea degajată și în suprizele pe care le-au pregătit minuțios pentru public. Astfel că biserica fortificată din Cobor a putut fi admirată pe notele muzicale măiestrite de un saxofonist. Stejarilor seculari, care împreună cu panorama îți tăiau respirația, li s-au adăugat și veacurile muzicii clasice înălțate în văzduh de un cvartet.
Personajele locale au fost demne de eforturi documentare. Doamna Maria a condus gașca de bucătari iscusiți care au răsfățat turiștii cu senzaționala supă de măcriș. Doar ceramică au folosit mesenii și pahare reutilizabile. Respectul față de natură a fost o valoare asimilată spontan de cei prezenți la festival.
Nea Dinu are 80 ani, conduce un ATW ruginit și bate toaca bisericuței din Cobor de zeci de ani. Ne-a oferit și nouă un spectacol live direct din clopotniță, în uralele turiștilor care i-au admirat, la limita amuzamentului, pofta de viață.
O singură așteptare ne-a fost înșelată în satul maghiar din ținutul săsesc, care a supraviețuit din secolul XIII invadatorilor și ciumei. Etimologic fiind sinonim cu pribegia, am hoinărit pe drumurile din Cobor, dar nu în jos, ci în sus – de la pășunile cu cai la surele de stepă spre dealurile molcome și mai departe, către stejarii seculari, unde s-au întâlnit albastrul unui cer înmiresmat și candoarea spiritelor noastre, atente la esența unei umanități nepervertite. Cobor sus, tot mai sus.
Evenimentul a fost organizat de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Alpha Bank și a avut loc în minivacanța de Rusalii, la Ferma de Biodiversitate Cobor.
Pagina proiectului: https://www.carpathia.org/ro/festivalul-cobor-intre-stejari-revine-pe-22-23-iunie-in-satul-cobor-brasov/
Autor: Corina Taraș-Lungu