Foucault numește „bio-putere” tehnicile specifice ale puterii exercitate asupra organismelor și populațiilor cu mecanismele juridico-politice ale puterii suverane. Biopolitica este o formă „modernă” a puterii exercitate asupra vieții, marcând astfel o ruptură importantă în istoria… Citește mai mult »Bioputerea, aplicațiile de tracing și drepturile omului
Am rămas surprins să văd cât de des și de neașteptat se schimbă la noi denumirile de străzi, de piețe, de instituții, de sate, de orașe, de unități administrative etc. În Paris, sunt străzi care… Citește mai mult »Nume vechi, nume noi …
Nu mi-a fost dată vocația criticului, deci mă apropii de acest volum pe un palier strict subiectiv. Pentru stadiul incert în care se află în momentul de față fenomenul cultural în țară (și în lume),… Citește mai mult »Note de cititor: „Conștiință și cuvânt, eseuri despre romanele lui Augustin Buzura” de Angela Martin
Suntem preocupați în cel mai înalt grad de buna dispoziție. Party-uri, festivaluri, concerte în aer liber, până la saturație. Și reprezentăm ceea ce spune imaginea noastră pe internet că suntem, și nimic altceva. De muncă… Citește mai mult »Omul de meserie
| Un material de Flori Sava | În Polonia comunistă a anilor 1960, în orașul Opole, ajunge la conducerea Teatrului „13 Rânduri” un tânăr regizor care avea să inițieze o formă unică de teatru în… Citește mai mult »Ritualul si corpul actorului în Teatrul lui Jerzy Grotowski
Aurora Liiceanu încearcă în această carte scrisă ca o poveste discontinuă, când despre cuplu, când despre femeie, când despre literatură, să schițeze complexitatea extraordinară a unei relații atipice între doi soți. Cu instrumentele psihologului, ea… Citește mai mult »La intersecția între biografic și romanesc. Aurora Liiceanu, „Tânăra cu părul alb”
Redacția revistei „Cultura” a aruncat în arenă o mănușă foarte grea – cea a profesionalizării politicii. Este ea necesară? Este ea dezirabilă? Este ea funcțională? Pentru cei mai mulți oameni, din orice spațiu, timp și… Citește mai mult »„Putem cocheta cu nostalgia profesionalizării”
