Sari la conținut
Autor: COSTIN POPA
Apărut în nr. 276

Viva Vox…


    … este deja un brand. Sintagma s-a nascut prin spiritul primului Festival Studentesc „Opera Viva“, în 2009, la Cluj-Napoca. Atunci, un workshop cu tema „Quo vadis, opera?“ a sustinut necesitatea revigorarii teatrului liric prin restabilirea primordialitatii vocii în duelul cu conceptiile regizorale din ce în ce mai aberante, mai îndepartate de spiritul opusurilor. Ideea a prins si iata ca editia 2010, a doua, a Festivalului Studentesc de Opera a capatat numele emblematic „Viva Vox“.

    Si în acest an, proiectul a fost realizat de Academia de Muzica „Gheorghe Dima“, în parteneriat cu Asociatia Patronilor si Meseriasilor,  Opera Maghiara si Opera Nationala Româna Cluj-Napoca, cu multiplul sprijin a trei ministere (Educatie, Cultura, Munca), al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, al Consiliilor Judetean, Local si al Primariei din municipiul de pe Somes. În prima parte a lunii mai, Clujul a devenit astfel centrul pulsant al vietii studentesti de opera din România si Ungaria. Academii si Universitati de Muzica din Cluj, Bucuresti, Iasi, Timisoara, Oradea, Szeged si Debrecen si-au trimis reprezentantii, circa patru sute în total, pentru a oferi publicului si colegilor spectacole în fiecare seara. Un urias efort organizatoric dus la bun sfârsit si cu brio de energicul management al festivalului, prin prof. univ. dr. Francisc Fuchs, director de program si dr. Ina Hudea, director executiv.
    Cum se întâmpla în asemenea situatii, stadiile de pregatire vocala si actoriceasca au aparut în realitatea lor, cu tot evantaiul de nuante: glasuri de importanta perspectiva sau destinate unor cariere mai modeste, interpretari scenice afisând talente deosebite sau constructii prin munca asidua, tehnici vocale sigure sau în curs de desavârsire, preparative mai mult sau mai putin avansate. Dar numitorul comun a fost preocuparea pentru arta, pasiunea, seriozitatea, implicarea în spectacol, tendinta de autodepasire. Atmosfera de buna dispozitie a domnit pretutindeni. A fost pacat ca tinerii artisti nu au putut sa se observe între ei decât partial – o prezenta la Cluj pe tot parcursul festivalului ar fi implicat eforturi financiare mult sporite –, dar si în aceste conditii, schimbul de idei a fost intens. Mai pacat a fost însa ca, în afara directorului Operei Maghiare din Cluj-Napoca, niciun alt manager din tara nu a vizionat productiile. Ar fi fost o importanta si utila documentare atât prin prisma explorarii vocilor cât si prin cea a identificarii sau confirmarii unor regizori si sefi de orchestra.
    Sa panoramam…
    Se cuvine remarcat numele lui Octavian Jighirgiu, autorul mizanscenei spectacolului „O noapte furtunoasa“ de Paul Constantinescu, prezentat de Facultatea de Interpretare Muzicala a Universitatii de Arte „George Enescu“ din Iasi. Tânarul regizor s-a dovedit un minutios arhitect de personaje cu atitudini potrivit integrate comediei, totul pastrat în limitele expresiei decente. Interpretii l-au urmat cu mare daruire. Conducerea si pregatirea muzicala au fost, în egala masura, de buna calitate, gratie Consuelei Radu-Saga.
    Inventivitatea debordanta a fost consemnul cu care Ionel Pantea, maestru al cântului si regiei, a înzestrat spectacolul final, de gala, cu opera „Nunta lui Figaro“ de Mozart (numai primele trei acte). Cu ingeniozitate, Ionel Pantea a reusit si adunarea în unic cadru a unui pretentios colaj de scene lirice, de la Mozart si Beethoven la Wagner si Richard Strauss, prezentat sub genericul „Café Belcanto“, productie a Academiei clujene de muzica.
    Excelenta a fost si pregatirea muzicala a operelor „Ora spaniola“ si „Copilul si vrajitoriile“, opusuri raveliene de maxima dificultate. Realizarea se datoreaza Studioului de opera „Bárdi Sándor“ de la Facultatea de Muzica a Universitatii din Szeged, maestrilor dr. Temesi Mária, D. Szécsi Edit, Andrejcsik István, Altorjay Tamás si Csengery Adrienne, dirijoare.
    Universitatea de Muzica bucuresteana a propus „La tragédie de Carmen“ de Marius Constant, un spectacol bine pus la punct în montarea esentializata a Andei Tabacaru-Hogea.
    Gala de deschidere a festivalului, ce a reunit tineri si interesanti solisti de la mai toate universitatile participante si spectacolul „Barbierul din Sevilla“ de Rossini au prilejuit reîntâlnirea cu bagheta lui Cristian Sandu, tânar si remarcabil sef de orchestra, cu aplecare asupra conducerii vocilor în sensul valorizarii stilistice a partiturilor, un artist mult prea putin invitat pe scenele nationale. La productia rossiniana, regia Ancai Daniela Mihut a iluminat indispensabila verva de sorginte buffa.
    Un moment inedit a fost la finalul galei inaugurale. Încheiata traditional cu Brindisi din „Traviata“, prima replica a venit din… public, din partea tânarului Stefan Pop, proaspat câstigator al Concursului de canto de la Seoul si al faimoasei competitii Operalia-Plácido Domingo, care în acest an s-a desfasurat pe scena Scalei din Milano. Într-o placuta si colegiala atitudine, tenorul s-a alaturat celor de pe scena, impulsionându-i parca la performanta.
    Glasuri de perspectiva s-au evidentiat si în concertul-spectacol „De la opera la opereta“, prezentat de Ansamblul de opera „Unideb“ al Facultatii de Muzica de la Universitatea din Debrecen. Afisul festivalului a fost întregit de Facultatea de Muzica a Universitatii de Vest din Timisoara, „Don Pasquale“ de Donizetti în regia lui Ionel Pantea si a Danei Chifu.
    Festivalul a prilejuit si sustinerea de catre noua tineri cântareti a examenului de licenta. Vadind laudabile perspective, toti s-au integrat bine colegilor lor mai mari, atât în seara cu „Rigoletto“, sub bagheta experimentatului Gheorghe Victor Dumanescu, cât si în cea cu „Barbierul din Sevilla“ la Opera Maghiara.
    Master-classes
    si lansare de carte

    Noutatea celor zece zile de festival a fost organizarea unor cursuri de maiestrie de dirijat, regie, impresariat artistic, jurnalism muzical pentru presa scrisa si TV. De altfel, productia cu „Nunta lui Figaro“ a fost rodul sesiunilor de studiu conduse de prof. univ. dr. Petre Sbârcea (dirijat) si prof. univ. dr. Ionel Pantea (regie). Cu rulaj permanent în scena, cel putin doua distributii complete, întarite cu studenti ai clasei de opera coordonate de conf. univ. dr. Carmen Vasile de la Facultatea de Muzica a Universitatii din Oradea, au dat viata eroilor mozartieni, sub conducerea muzicala a nu mai putin de… treisprezece tineri dirijori, dintre care o remarca se cuvine a fi facuta pentru sibianul Gabriel Bebeselea.
    Ca titular al clasei de maiestrie jurnalism muzical – presa scrisa, am putut constata nemijlocit buna pregatire a celor douazeci de cursanti, studenti la muzicologie din anii I, II, III, dar si absolventi, toti clujeni. Orelor de predare propriu-zise li s-au adaugat workshop-uri în care tinerii au elaborat cronici la spectacolele urmarite în festival, un demers interactiv care mi-a oferit multe satisfactii prin colaborarea cu studentii. Tinta a fost orientarea evaluarilor catre estetica vocala ca nucleu al articolelor de critica de opera. Sunt convins ca seriozitatea si dovedita aplecare catre studiu constituie bunele premise pentru afirmarea unei noi generatii de condeieri, de critici muzicali clujeni. La fel ca si pentru viitorii jurnalisti de televiziune, scoliti acum de dr. Ina Hudea.
    Complementar festivalului, înaintea spectacolului cu „Rigoletto“, pe scena Operei Nationale Române, la fata de cortina, a avut loc lansarea clujeana a monografiei „Ludovic Spiess“, scrisa de semnatarul acestor rânduri si publicata de Editura Curtea Veche. A fost un moment important, tinând cont ca marele tenor s-a nascut la Cluj si a ales frumosul auditoriu al Operei Române ca locatie a unor importante debuturi. Mezzosoprana Viorica Cortez, presedinta de onoare a festivalului, maestrii Petre Sbârcea, Ionel Pantea si Elena Moldovan au evocat în cuvinte calde marea personalitate a lui Ludovic Spiess, colaborarile pe care le-au avut împreuna, au rostit vorbe laudative la adresa noii aparitii editoriale. Cât despre organizarea lansarii, o nota maxima. A fost exemplara!
    O zi mai târziu, mezzosoprana Viorica Cortez a primit din partea Academiei de Muzica înaltul titlu de Doctor Honoris Causa, în semn de recunoastere a marii sale cariere.
    Unic în România, în aceasta parte a Europei si nu numai, „Viva Vox“ a fost un succes remarcabil, ca si anul trecut. Festivalul, un valoros demers al Academiei de Muzica „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, devenit deja traditional, se va derula în continuare cu periodicitate de doi ani.