(urmare a articolului din numarul 46/2013)
„Colocviile CNCPT“, ajunse in 2013 cea la cea de a XX-a editie, au adunat, la Alba Iulia, in perioada 15-18 octombrie, o serie dintre partenerii fideli ai Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (director Ciprian Ogrezeanu, dir. adjunct Oana Gabriela Petrica). S-au alaturat organizatorilor, CNCPT si Centrul de Cultura „Augustin Bena“ Alba (director Daniela Floroian) reprezentanti ai Centrelor Judetene din Alba, Arges, Cluj, Dâmbovita, Galati, Iasi, Suceava, Vâlcea, de la Muzeele de profil din Sibiu si Tulcea, de la Universitatile din Bucuresti si Sibiu.
Tema Colocviului din acest an, actuala si de interes pentru toti cei implicati in procesul continuu de conservare si promovare a culturii populare, „Patrimoniul cultural imaterial – traditie si imagine“, a inspirat comunicari cu caracter declarat teoretic (dr. Iuliana Bancescu (CNCPCT), „Cultura populara – instrument modern al misiunii crestine“, dr. Corina Mihaescu (CNCPCT), „Repertoriul creatorilor populari din România“, prof. univ. dr. Ilie Moise (Universitatea „Lucian Blaga“, Sibiu), „Ereditate artistica (si pedagogica) in lumea rurala“, dr. Aura-Andreea Petre (CNCPCT), „Noi abordari in cercetarea etnografica – propuneri si provocari“ sau, cele mai multe,“studii de caz“, observatii de teren precum Oana Gabriela Petrica (CNCPCT), „Martisor la Helesteni“, Stefan Coman (Tulcea), „Traditii si obiceiuri in Dobrogea“, prof. Adrian Ardelean (Iasi), „Fanfara traditionala din Podisul Central Moldovenesc“, conf. univ. dr. Ioana Ruxandra Fruntelata (Universitatea din Bucuresti, „Caietele de colinde – un caz de autopatrimonializare“, Steluta Pârâu (Tulcea), „Istorie, cultura, mitologie reflectate in antroponimia greco-latina si onomastica româneasca“, Anisoara Stefanuca-Stegaru (Galati), „Costumul popular la Dunarea de Jos – traditie, identitate, patrimoniu“, Karla Bianca Rosca-Szente (Sibiu), „Frumos. Ceramic. Folositor – un altfel de târg al olarilor“,, prof. Elena Stoica (Vâlcea), „Festivalul „Cântecele Oltului“ – 45 …“, drd. Mirela Cretu (Sibiu), „Festivalul National al Traditiilor populare …“, Ana Maria Stanescu (CNCPCT), „Traiul actual al pastorilor din Idicel“. Cu totul inedita, comunicarea drd. Andreea Buzas (Sibiu) despre infiintarea si dezvoltarea Muzeului Vlahilor din Cehia, din localitatea Roznov pod Radhoštem, marturie a civilizatiei unei populatii aproape disparute.
Colocviul de la Alba Iulia s-a incheiat cu o aplicatie de teren, o vizita de documentare si de lucru in localitati din judetul Alba (Salciua, Rimetea, Livezile, Ighiu, satul Bucerdea Vinoasa), nu numai un itinerar sentimental prin inima sensibila a Apusenilor, dar si un util schimb de experienta intr-o zona din care au fost selectati si innobilati cu titlul de „Tezaure umane vii“ nu mai putin de cinci din cei 15 laureati de pâna acum..
Seria manifestarilor stiintifice din toamna anului 2013 s-a incheiat la Bucuresti, cu „Colocviile Brailoiu“, aflate acum la (doar) cea de a VIII-a editie. Organizate de Institutul de Etnografie si Folclor care poarta numele etnomuzicologului român de faima universala, Constantin Brailoiu, de la a carui nastere s-au implinit 120 de ani în 2013 (o evocare sobra a fost rostita de dr. Octavian Lazar Cosma, membru corespondent al Academiei Române), Colocviile au omagiat si alte personalitati ale culturii umaniste – acad. C. Balaceanu-Stolnici la 90 de ani (laudatio de dr. Cristina Glavce), dr. Iordan Datcu la 80 de ani (laudatio de prof univ. dr. Nicolae Constantinescu). A fost marcata cea de-a 50-a aniversare a celui de-al doilea act de nastere a Institutului de Folclor, devenit, in 1963, Institutul de Etnografie si Folclor (acad. dr. Sabina Ispas si dr. Ion Ghinoiu) si s-a punctat aniversarea a 101 ani de la primele inregistrari de folclor, realizate de D. G. Kiriac, „piatra de temelie a Arhivei de Folklore din Bucuresti“ (dr. Nicolae Teodoreanu). Ultimele doua aniversari, usor polemice, se impotrivesc traditiei recunoscute pâna acum, intr-un efort, pâna la urma justificat, de a da o noua identitate Institutului, mutat de curând intr-un alt sediu, Casa Take Ionescu fiind retrocedata „legal“, unor mostenitori aparuti peste noapte, fara ca Academia sau altcineva sa fi ridicat macar un deget intru apararea unui bun al sau, atâta timp cât, se zice, exista un act de donatie din partea fostilor proprietari.
Si-au spus cuvântul in cele 12 sesiuni, desfasurate in doua sali diferite (ceea ce face imposibila audierea tuturor comunicarilor), veterani ai cercetarilor etnofolclorice, precum Iordan Datcu (despre folcloristul basarabean Peter V. Stefanuca), Ion Cuceu (despre Stefania Cristescu-Golopentia), Nicolae Constantinescu (perspectiva antropologica asupra literaturii), Sabina Ispas („Lumânarea de plus„), Rodica Raliade („Un instrument de lucru cu personalitate – bibliografia curenta“), reprezentanti de frunte ai generatiei mature, de acum, adevarati lideri de opinie, recunoscuti ca atare in mediile stiintifice precum universitarii Nicolae Panea, Otilia Hedesan, Narcisa Stiuca, Ioana – Ruxandra Fruntelata, Alexandru Ofrim, Ovidiu Papana, Doina Haplea si Ioan Haplea, Gabriela Rusu-Pasarin, dar si – aspect ce merita a fi cu deosebire semnalat – tineri (sau mai putin tineri) cercetatori ale caror voci se fac din ce in ce mai distinct auzite in concertul etnologiei actuale – in ordinea din program, Mihaela Nubert Chetan, Ana Maria Lisovschi, Armand Guta, Catalin Gabriel Stoian, Cosmina Timoce-Mocanu, Ana Iuga, Emil Târcomnicu si Lucian David, Eleonora Sava, Raluca Moise, Corina Daniela Loghin, Gheorghita Ciocioi, Carmen Banta, Ania Stan, Dorel Marc, Gabriela Boangiu, Constantin Secara.
Din afara fruntariilor actuale ale tarii au fost prezenti cercetatori din Republica Moldova (Raisa Osadci, Svetlana Badrajan si Elena Tonu, Ludmila Moisei, Victor Ghilas) si din spatiul ex-iugoslav (Mirela Kozlovsky, Natasa Tosici). M-am limitat la mentionarea numelor celor care au participat la „Colocviile Brailoiu“ (nu pe ale tuturor, din pacate) pentru a ilustra, pe de o parte, caracterul deschis al acestei manifestari stiintifice nationale, care ar merita o mai buna aratare catre lume, un spor de vizibilitate, cum se zice, si pentru a pune in circulatie câteva nume cu care cei interesati de stiintele etnologice se vor mai intâlni, desigur.
Dupa cum un spor de vizibilitate ar merita si seria noua a publicatiei „Revista de Etnografie si Folclor“ / „Journal of Ethnography and Folklore“, Editura Academiei Române, nr. 1-2/2013, 292 p., redactor responsabil Marin Marian-Balasa., cuprinzând studii semnate de autori din Bulgaria (Yelis Erlova, „Studiu etnografic asupra tatarilor, romilor si lipovenilor din nordul si sudul Dunarii“, Svetlana Tsonkova, „Descântece bulgare compilate in epoca medievala si premoderna …“), Turcia (Noemi Erdogan, „Nastratin Hogea si Tamerlan: intâlnirile puterii in traditia folclorica turceasca a râsului“), Germania (Maurice Mengel, recenzie la un volum semnat de M. Marian-Balasa), Israel (Essica Marks, „Cântecele evreicelor din comunitatile istorice aflate in nord-vestul Libiei si sudul Marocului“), Slovenia (Mojca Ramsak, „Cancerul mamar in simboluri si cuvinte“), Serbia (Krinka Vidakovic-Petrov, „Alegerea miresei: text verbal si nonverbal in folclorul copiilor“) si, desigur, din România (Ileana Benga, Marin Constantin, Lucian David, Laura Jiga Iliescu, Marin Marian-Balasa, Bogdan Neagota, Roxana Radvan, Monica Simileanu, Nicolae Teodoreanu, Emil Târcomnicu si Alina Ioana Ciobanel, Vivian Dragomir, Ioana Gabriela Duicu, Georgeta Stoica, acestea din urma numai la rubrica „Recenzii“), ale caror scurte fise de prezentare se gasesc in „Lista colaboratorilor“/“List of contributors“, p. 287-291.
Ca si comunicarile (unele dintre ele!) prezentate la „Colocviile Brailoiu“ si studiile publicate in „REF“/“JEF“ (tot asa!) ar merita dezbateri sau macar discutii mai ample, evaluari, contestari, dupa caz. Nu este nici timpul, nici locul pentru asa ceva. Ramâne pe alta data. La buna vedere!