În pofida unor impresii, traducerile din filosofia americană au rămas, în continuare, prea puţine în cultura noastră. De aceea este un merit aparte al profesoarei Delia Marga acela de a fi pus la dispoziţia cititorului în limba română prima ediţie din scrierile fondatorului pragmatismului american ca filosofie, Charles S. Peirce, sub titlul Semnificaţie şi acţiune (Editura Humanitas, Bucureşti, 1990), apoi traducerea, în premieră, a scrierii de bază a semioticii, datorată lui Charles Morris, Fundamentele teoriei semnelor (EFES, Cluj-Napoca, 2003) şi, într-o traducere colectivă, Filosofia americană clasică (Editura All, Bucureşti, 1999).
Aceste ediţii sunt epuizate de multă vreme. De aceea este de salutat iniţiativa Deliei Marga şi a noii, dar dinamicei Edituri din Oradea, Ratio et revelatio, (www.ratioetrevelatio.com) de a publica o antologie cuprinzătoare a filosofiei americane în trei volume: primul cuprinde textele reprezentative ale filosofilor clasici ai Americii, iar următoarele două volume cuprind texte ale filosofilor americani contemporani.
Se află deja în librării Filosofia americană. Volumul I. Filosofia contemporană (Editura Ratio et revelatio, Oradea, 2014, 438 pagini) editat de Delia Marga. Volumul cuprinde traducerea de texte integrale, reprezentative din operele lui Royce, George Herbert Mead, Whitehead, Roy W. Sellars, Wilfrid Sellars, Charles Stevenson, Ernst Nagel, Morton White, Nicholas Rescher, Thomas Nagel, Noam Chomsky, David Davidson. Traducerea au realizat-o Adrian Ciupe, Adriana Fekete, Cristina Inoan Tăpălagă, Eugenia Irimiaş, Delia Marga, Stefan Olteanu, Maria Petruţ, Emilia Plăcintar, Delia Popescu, Teodora Popescu, Virgil Stanciu şi Mariana Toma. Autorii selectaţi în antologie beneficiază de succinte prezentări generale.
Redăm mai jos un fragment din Introducerea la antologia Filosofia americană şi coperta ediţiei.
Introducere
„Primul volum al antologiei Filosofia americană, apărut la Editura ALL, în anul 1999, a cuprins scrieri reprezentative pentru perioada clasică a filosofiei din Lumea Nouă. Această perioadă a început cu cel care a exprimat începutul conştiinţei de sine a Americii ca entitate culturală autonomă, Ralph Waldo Emerson, a continuat cu scrierile celui care a premers îndeaproape apariţia pragmatismului ca filosofie, Chauncey Wright, şi mai ales cu clasicii acestei filosofii şi ai filosofiei americane, Charles S. Peirce, William James şi John Dewey. Am dat seama de toate acestea în volum, dar am adăugat reflecţii, de asemenea reprezentative şi fecunde sub aspect istoric, ale lui Oliver Wendel Holmes şi reacţia simptomatică a lui George Santayana.
Volumul de faţă – primul din noua serie a filosofiei americane – combină, la rândul său, criteriul cronologic cu evaluările de rigoare şi aduce în faţa cititorului scrieri ce reprezintă alte reacţii dinăuntrul tradiţiei americane la începuturile acesteia. Este vorba de filosofiile lui Josiah Royce, George Herbert Mead şi Alfred North Whitehead. Astfel, se încheie reprezentarea «perioadei clasice» şi se deschide – ceea ce va trebui să admitem – o perioadă pe care aş numi-o «consolidarea mondială a filosofiei americane». Cuprindem aici scrieri datorate lui Wilfrid Sellars, Charles Morris, Charles Stevenson, Ernest Nagel, Morton White, Nicholas Rescher, Thomas Nagel, Noam Chomsky, Arthur Danto, Donald Davidson, John Rawls.
Următorul volum al antologiei Filosofia americană va include scrieri reprezentative pentru «perioada contemporană». Îi avem în vedere pe W.V.O. Quine, Saul Kripke, John Searle, Maurice Mandelbaum, Thomas S.Kuhn, Michael Dummett, David Lewis, Richard Rorty, Hilary Putnam, Robert Brandom.
Filosofia americană a atins o diversitate mai mare decât alte arii filosofice din lumea de astăzi. În sânul ei au fost preluate şi prelucrate cele mai influente conceptualizări europene – neopozitivismul şi filosofia analitică, fenomenologia, hegelianismul, marxismul, filosofia istorică a vieţii, filosofia vieţii etc. – încât s-a ajuns la sinteze noi, ele însele reprezentative pentru inovativitatea gândirii americane. Cel care se apropie suficient de ceea ce se petrece în cultura americană îşi dă seama că filosofia este, de altfel, mai preţuită şi mai frecventată explicit, ca gen al reflecţiei oamenilor asupra situaţiei lor în lume, în Statele Unite ale Americii, decât în alte locuri. Între altele, nu este întâmplător faptul că preşedintele american îşi numeşte mai nou un consilier filosofic.
Însăşi dinamica reflecţiei filosofice este mai accentuată în America, întrucât Statele Unite parcurg nu doar experienţa celei mai solide democraţii din istoria modernă, cu cea mai inovativă cercetare ştiinţifică şi tehnologică, ci şi experienţa unei supraputeri în lumea globalizată de astăzi. O suprapu7tere, se cuvine adăugat imediat, nu atât datorită puterii economice şi forţei militare, care sunt, desigur, copleşitoare, cât solidităţii principiilor de organizare a vieţii oamenilor în Lumea Nouă. Aceste principii permit un individualism al vieţii care nu ruinează ansamblul şi o dedicare faţă de întregul societăţii ce nu striveşte individualitatea şi sunt, de aceea, inspiratoare pentru lumea de astăzi.“
Autor: ANDREI MARGAApărut în nr. 527