Imposibilitatea de a determina cu precizie o valoare cantitativă, chiar dacă au fost stabilite condițiile inițiale, a ridicat incertitudinea la rangul de lege universală în fizica cuantică, sub numele de „principiul incertitudinii al lui Heisenberg”,… Citește mai mult »Consecințele ecosistemului pre-coronic
„Campania Ministerului Culturii, susținută de USR, de unele edituri și companii de distribuție, este, pentru moment, un simplu «distro» și are, cel mult, potențialul de a ajuta la lichidarea stocurilor.” (Nicu Ilie) Nicu Ilie… Citește mai mult »Iunie 2020 în arte, media, științe. Așa cum s-a văzut
La nivel cultural macro, pandemia poate fi catalogată ca o perioadă de experiment global, pe parcursul căruia managerii, producătorii, artiștii și distribuitorii au fost obligați să gândească formule inedite, fără precedent în istoria sectorului cultural,… Citește mai mult »Despre spectacol în anul distanțării: îngrijorări, replieri, inovații
Câteva evenimente cultural-științifice recente au setat spațiul autohton în zona de geografie politică, științe sociale sau film. Remus Crețan (Facultatea de Geografie, Universitatea din Timișoara) este un geograf umanist de cea mai bună calitate. Recent,… Citește mai mult »Științe sociale. Tensiuni intelectuale în semiperiferia românească
Planul de anexare al guvernului Netanyahu. Deadline: 1 iulie Pentru prima oară de la semnarea Acordurilor de la Oslo care stabileau dreptul la existență a două state, Israel și Palestina, în teritoriile palestiniene, întregul proces… Citește mai mult »De ce Ierusalimul și Cisiordania nu vor fi o nouă Crimee
Inițiativa celor Trei Mări (3SI) reprezintă efortul comun a douăsprezece țări pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii transfrontaliere energetice, de transport și digitale în regiunea situată între Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Baltică. Leadership-ul și investiția… Citește mai mult »Inițiativa celor Trei Mări: o investiție în beneficiul României și al regiunii
În 2019, Inscop Research a realizat o cercetare privind atitudinea populației față de vaccinare1, la comanda Societății Naționale de Medicina Familiei, în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București) și Societatea… Citește mai mult »Atitudinea românilor față de vaccinare
Suntem de peste trei luni de zile într-o stare de criză provocată de noul coronavirus, de altfel, și o criză a sistemului economico-politic, a capitalismului neoliberal. Încă de la început, în România, două opinii contradictorii… Citește mai mult »Științe sociale. Epidemie și psihoză
În trilaterala medic-pacient-sistem de sănătate s-au acumulat disfuncții latente; unele sunt vechi de decenii, altele sunt produsul unor reforme superficiale și inconsistente. Fiecare pacient poate numi 20 de lucruri care nu-i plac în spitalele românești.… Citește mai mult »Sănătatea, între metafizică și contractualism.
Consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030. România se confruntă, în paralel, cu două crize: prima, criza medicală, ce ţine de evoluţia şi dinamica pandemiei,… Citește mai mult »Dincolo de vălul de neliniște: Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială. Raport elaborat de un grup de cercetători din cadrul ICCV
| Un material coordonat de Nicu Ilie | Generație e un termen-umbrelă introdus, relativ recent, de vârsta postmodernistă a științelor sociale. Chiar dacă obiectivul, la început, nu a fost acela de a descrie conflictul, ci… Citește mai mult »Vârste și generații. Între responsabilitate și conflict
Casa de licitații Artmark a realizat în această perioadă un inventar sub titlul „Care este cel mai valoros lucru produs în România?”. Pe lista scurtă a celor de la Artmark se află: 10.000 de euro… Citește mai mult »„Cel mai valoros lucru produs în România”. Casa de licitații Artmark atrage atenția asupra industriilor culturale și creative
În ceea ce privește acțiunea națională, cea a României în particular, aș face câteva observații legate de nevoia de reformă a politicului și a economicului. Din punct de vedere politic, românii au atitudini clar pro-europene, deci riscurile… Citește mai mult »Remus Ștefureac, pe G4Media, despre reconstrucția europeană și națională de după criză
„Costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile… Citește mai mult »De la materiale didactice la politizarea sistemului. Un punct de vedere al elevilor
„De mai multe ori am arătat și cum s-ar putea implementa, dar am vorbit în vânt. Și totuși, poate acum, această criză ne va ajuta să facem pasul înainte. Altfel vom pierde iar oportunitatea unei… Citește mai mult »De la criză la reconstrucția învățământului în România. Mircea Micle despre „școala de mâine” pe platforma Edupedu.ro
| Un material coordonat de Carmen Corbu | Jumătate din populația globului se află în izolare acasă. Pentru o mare parte a acestei populații, spațiul domestic a devenit și spațiu de lucru. Mai mult, gospodării… Citește mai mult »„Casă” sau „Acasă”? Evoluții ale spațiului domestic
| Un material de Ana-Carmen Rebedea | Corpul se află la intersecția dintre experiența individuală, intimă a individului și spațiul său cultural. Experiența corporală este cea mai materială, poate cea mai intensă dintre experiențele culturale,… Citește mai mult »Anorexia nervoasă ca luare în posesie a corpului în romanele lui Amélie Nothomb
Se schimbă lumea sau nu se schimbă? O întrebare simplă, cu răspunsuri sofisticate, lipsite încă de o bază empirică, dar bune de răsfoit când stăm izolați în case. Există însă un prim punct de vedere.… Citește mai mult »Coronazismul
Ruxandra Hurezean în Transilvania Reporter: „Am făcut multe reportaje în spitalele din România. Cunosc un medic cardiolog care a scris o carte despre dezastrul din spital. Să ajungi să nu mai poți răbda, încât te… Citește mai mult »Despre sistemul de sănătate din România
| Un grupaj coordonat de Andreea Grecu | Proiectul „Cultura Alternativă”, derulat de Asociația Culturală Flower Power și destinat persoanelor și entităților relevante din domeniul cultural, în direcția consolidării capacității acestora de inițiere de politici… Citește mai mult »Artistul în România: condiția, statutul și ecosistemul. O propunere de politici publice rezultată din proiectul „Cultura Alternativă”
| Un material de Felicia Hodoroabă Simion | Una dintre descoperirile recente importante în materie de arhive fotografice în spațiul românesc este arhiva de imagini a lui Costică Acsinte (n. 1897 Perieți, Ialomița – d.… Citește mai mult »Valorile arhivei. Colecția de fotografii semnate Costică Acsinte
Există un concept recent de „mobile art” încă insuficient definit. Specialiștii își construiesc teoriile în jurul mai multor dimensiuni, fie că este vorba despre prezența interfețelor mobile în realizarea lucrărilor, fie că este vorba despre… Citește mai mult »Conținutul creat de utilizatori. Între aspirația la artă și valențele sociabilității
Dacă tot m-ați invitat să scriu aici despre conținut și comunicare pe Internet (adică ceea ce fac în mod cotidian), aș începe prin a spune că sunt un mare admirator al unui specialist actual în… Citește mai mult »Cum să îți formezi publicul online
Ce este viralitatea? Ce e un mesaj viral? După o definiție simplă, este ceva care are premisele de a fi foarte interesant pentru mase mari de oameni și de a fi distribuit către mase mari… Citește mai mult »Mesaje virale. Ce sunt, cum se fac, la ce folosesc?
