Suntem obișnuiți ca datele de la Eurostat să plaseze România pe ultimele locuri. Dar nu în toate cazurile. Bucureștiul unul dintre orașele cu cei mai mulți studenți din Uniunea Europeană. Cluj-Napoca, Iași și Timișoara surclasează și ele orașe cu o mult mai veche tradiție universitară.
Numărul studenților din UE
Sunt 17,5-18 milioane de studenți în Uniunea Europeană – aproape cât populația României. Ei studiază în 2725 de universități recunoscute oficial. Conform bazei de date uniRank, marea majoritate a acestora, 1922, sunt finanțate public – la nivel național, statal (în cazul statelor federale) sau local. 777 sunt finanțate privat. Pentru restul de 26 nu s-a putut stabili forma de finanțare. Conform aceleiași surse, 2122 sunt non-profit, iar 171 sunt organizate ca societăți comerciale.
Cei mai numeroși studenți sunt în Germania – 3,3 milioane, Franța – 2,7 milioane, Spania – 2,1 milioane și Italia – 2 milioane. Deși ținta Uniunii Europene este una raportată la populație, respectiv 40% dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare, numărul de studenți din țările europene nu corespunde în mod necesar ponderii populației. Olanda, la o populație de 17 milioane de locuitori, are un aproape milion de studenți. Grecia – sub 11 milioane de locuitori – are 800.000 de studenți.
Dintre țările din Est, Polonia este singura cu peste un milion de studenți. Pe locul doi în Est (8 în UE) se clasează România, cu 543.000. Cifrele sunt preluate din Eurostat [educ_uoe_enrt01], sunt valabile pentru 2020 și includ marje – estimări sau discontinuități pentru unele state. Nivelurile de studii sunt ISCED 5-8: învățământul terțiar de scurtă durată (în România nu mai există această formă), studiile de licență (formatul Bologna), masterat și doctorat.
București – printre orașele cu cei mai mulți studenți
Cel mai mare oraș universitar este Parisul. Dacă Germania are cei mai mulți studenți și cea mai mare populație, republica federală este mult mai descentralizată. Astfel, Parisul este cel mai mare oraș al Uniunii Europene și domină mai toate clasamentele care vizează marile orașe și aglomerări urbane. În medie, Parisul are circa 700.000 de studenți pe an. 20 dintre țările Uniunii, inclusiv România, au un număr sub cel al Parisului.
După numărul de studenți, Bucureștiul este pe locul 7 între orașele universitare ale Uniunii Europene. Explicația este că în România centralizarea este mai mare decât în oricare altă țară a uniunii, Capitala având o pondere de o treime din numărul total de studenți din țară. Pentru comparație, Parisul are un sfert din cei înrolați în învățământul terțiar în Franța. Roma – 10% din studenții din Italia. Berlin, Madrid, Varșovia – sub 10% din studenții din țările ale căror capitale sunt.
Concentrarea regională
Nu doar actuala Capitală reflectă o dezvoltare foarte centralizată a României. Iașiul, Clujul sau Timișoara – foste capitale sau centre politice au și ele o dezvoltare universitară peste media națională. La același indicator – numărul de studenți ISCED 5-8, Cluj-Napoca depășește alte vechi orașe universitare, precum Bologna, Leeds sau Strasbourg. De altfel, Clujul este orașul din România cu cea mai veche tradiție academică, începând cu 1581, neîntrerupt. Împreună, cele patru mari centre universitare dețin trei sferturi dintre cele 93 de universități din România.
Dintre celelalte orașe, doar câteva au reușit stabilirea unor universități cu tradiție și recunoaștere academică: Brașov, Craiova, Suceava, Tg. Mureș, Galați, Sibiu, Constanța, Oradea. În multe alte județe au luat ființă după 1990 universități de stat sau particulare sau s-au deschis secții ale universităților din marile centre universitare. Totuși, numărul studenților din Alexandria, Lugoj, Drobeta, Marghita, Zalău etc. rămâne foarte scăzut, la fel ca notorietatea acestor centre universitare. În Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Vaslui, conform Raportului MEN privind starea învățământului superior 2017-2018, nu există nicio instituție de învățământ superior.
Calitatea învățământului superior
Deși, după criterii cantitative, universitățile din România sunt printre cele mai mari, ele punctează foarte slab în clasamentele calitative. În topul european uniRank, unde primele locuri sunt deținute de britanici – Oxford, Cambridge, Londra, Edinburg – niciuna dintre universitățile românești nu este cotată în primele 200. În clasamentul internațional Shanghai Ranking’s (Global Ranking of Academic Subjects 2018), cu o mie de poziții și cu sub-clasamente pe discipline, UBB, din Cluj, este în intervalul 601-700, iar UB în intervalul 801-900. În clasamentele pe specializări intră în acest top Politehnica din București, ASE-ul, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, UMF Carol Davilla și alte câteva.
Aproape exclusiv studenți români
România este printre statele Uniunii Europene cu cel mai mic număr de studenți străini – 5,4% ca pondere. În anul universitar 2017-2018 numărul lor a fost de 29.000. Un sfert dintre aceștia proveneau din țări ale Uniunii Europene. Dintre ceilalți, peste 10.000 erau din Republica Moldova. Alți cca 10.000 proveneau din Orientul Mijlociu: Israel, Siria, Iordania, Irak, Liban, Palestina și Iran.
În UE, în 2018, înaintea Brexitului, cel mai mare număr de studenți străini era în Marea Britanie – peste 450.000. După Brexit, numărul studenților străini din UE s-a redus la 1,3 milioane. 23% dintre aceștia sunt în Germania (312.000 de persoane), 17% în Franța și câte 8% în Olanda și Italia. Ponderea studenților străini în numărul total de studenți este maximă în Luxembourg – 47%, urmat de Cipru – 24%, Austria, Cehia, Olanda, Ungaria, Danemarca, Belgia și Germania – peste 10% în fiecare din aceste țări.
După țările de proveniență, în UE cei mai mulți studenți străini vin din China, Albania, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Rusia și Ucraina.
Studenții români au o pondere importantă în universitățile din Ungaria, Danemarca și Italia.
Campusurile universitare din România
Campusurile universitare au o energie specifică și contribuie la dinamica unui oraș universitar. Centralizarea învățământului românesc are, totuși, acest atribut: de a constitui campusuri universitare ample și efervescente. În plus, migrația internă și externă pe care o facilitează campusurile creează premisele unei dezvoltări urbane pe termen lung. O parte dintre studenți rămân în orașele universitare după absolvirea studiilor, contribuind la creșterea locală a nivelului de educație și la dezvoltarea economică pe care acest indicator o facilitează.
Cele mai mari campusuri universitare sunt în București, oraș care oferă 32.000 de locuri de cazare pentru studenții veniți din alte localități sau pentru cei străini. Universitatea Politehnică deține cea mai mare parte dintre acestea – peste 11.000. ASE și Universitatea București adaugă fiecare câte 5000 de locuri, iar universitățile de medicină umană și de medicină veterinară, împreună, alte 6000.
În Iași, numărul studenților este de circa 30.000, iar campusurile au 16.500 de locuri de cazare. Cele mai multe aparțin Universității Tehnice Gh. Asachi, 7500, și Universității Al. I. Cuza, 5000. Un număr similar de locuri de cazare este oferit de Cluj-Napoca, unde, însă, sunt peste 40.000 de studenți. Babeș-Bolyai, cu 7500 de locuri, Universitatea Tehnică, 5500, și Universitatea de Medicină și Farmacie, 2300, sunt cele mai deschise pentru studenții proveniți din alte localități. La rândul ei, Timișoara are 33.000 de studenți, pentru care oferă 13.000 de locuri de cazare: aproape 6000 la Politehnică, 3000 la Universitatea de Vest, 2500 la medicină și 1500 la agronomie.
Dintre centrele mai mici, Brașovul are 7700 de studenți și 4500 de locuri de cazare. Tg. Mureș și Oradea au câte 18.000 de studenți și câte 9000 de locuri de cazare. Proporția de circa 50% se menține în majoritatea localităților din România care oferă programe de studiu superior. Dar variațiile sunt destul de mari. Cel mai mare raport în favoarea celor veniți din afara localității este la Craiova: 4000 de locuri de cazare pentru 5500 de studenți. La polul opus sunt Sibiul (24.000 de studenți și doar 2000 de locuri de cazare) și Piteștiul (100 de locuri de cazare pentru toți cei 7000 de studenți).