Ultimele trei luni au fost mană cerească pentru procentul de cititori pasionați care au reușit să-și păstreze concentrarea intactă. Recomandările au existat cu toptanul pe Facebook, reducerile, așijderea, de parcă pandemia n-ar fi fost altceva decât un sezon obișnuit de reduceri, iar lumea abia aștepta să purceadă la cumpărături online, preferând cărțile în defavoarea făinii, drojdiei, uleiului și a altor materii comestibile, prețioase pentru liniștirea stomacului. Deși activitatea editorială a fost suspendată, iar librăriile închise, pandemia a fost marcată de efervescență: reduceri de tot felul, topuri peste topuri, leapșa cu cărți, propuneri de autori și de colecții tematice bune pentru orice problemă. Cu toate că mulți s-au plâns că nu mai pot fi atenți, că, deși în teorie au mai mult timp, epuizarea zilnică (grijile, lucrul de acasă etc.) nu le mai lasă, de fapt, vreme pentru o lectură coerentă și susținută, bombardamentul cu oferte din partea editurilor a fost nemilos, mizând cumva pe un sentiment de vinovăție în rândul publicului: n-ai citit suficient, nu ești la curent cu tot ce a apărut până în pragul pandemiei, nu-ți mai poți trăi viața dacă nu cumperi cărți la extraordinarele oferte, ți le dăm aproape gratis, ar fi nu știu cum să nu cumperi, nu contează că nu ți-ai citit toate cărțile din bibliotecă, trebuie să achiziționezi (toate) noutățile, să le pui deoparte, ca pe niște provizii spirituale pentru un ipotetic sfârșit de lume ș.a.m.d.
Dacă asta a fost viața cititorilor, e firesc să ne întrebăm care au fost viața și activitățile scriitorilor în plină pandemie? De publicat, n-au fost publicați, fiindcă nu s-a putut, însă au reușit ei să se concentreze și să scrie? Tot Facebook-ul este un reper și o fereastră deschisă spre inimile și viețile celorlalți. Cum s-a văzut situația? Pe scurt, ca o revenire la oralitate. Pe de o parte, editurile le-au „solicitat” scriitorilor (lor) să se producă online prin lecturi publice și dezbateri, iar pe de alta, scriitorii înșiși s-au produs de bunăvoie și nesiliți de nimeni prin fragmente de scrieri în curs, prin fotografii cu pisici, cărți, mâncăruri și ce a mai avut omul prin casă sau prin intervenții și reflecții.
Un exemplu că editurile nu au stat chiar pe loc a fost Humanitas, despre a cărei propunere „Creionul de tâmplărie”, cel mai recent volum al lui Mircea Cărtărescu, scrie Mihai Iovănel în articolul din Scena9: „În plină pandemie, Editura Humanitas scoate icoanele în stradă. Adică publică volume noi semnate de câțiva dintre autorii ei cel mai bine vânduți: Mircea Cărtărescu, Tatiana Niculescu, Victor Ieronim Stoichiță, Lucian Boia, Radu Paraschivescu. Editura face exact ce trebuie să facă. Lockdown-ul a mușcat deja din piața de carte, iar criza care bate la ușă va ronțăi și mai mult din covrigul oricum necăjit al pieței de carte românești. Pentru a supraviețui, editurile trebuie să se dovedească mai creative decât până acum. Humanitas are un portofoliu important de autori și profită de el.” (https://www.scena9.ro/article/recenzie-mircea-cartarescu-creionul-de-tamplarie).
Pandemia ne-a lăsat și cu câteva întrebări, dintre care două sunt de urmărit pe termen relativ scurt. Prima ar fi: care vor fi subiectele noilor cărți post-pandemie? Oare vom avea parte de o avalanșă de jurnale și memorii despre izolare, traume ale singurătății și ale fricii de boală și moarte? A doua privește lecția pe care mediul online le-a dat-o editorilor de carte. Ce se va schimba în obiceiurile și abordările lor?
O direcție a fost trasată de Editura Nemira – omul din spatele ideii fiind Alexandra Rusu –, care, în plină tăcere editorială, a venit cu o propunere îndrăzneață și bine adaptată vremurilor, o antologie sub formă de audio-book, care a reunit voci însemnate ale scenei literare românești: Alina Purcaru, Anastasia Gavrilovici, Bogdan O. Popescu, Cecilia Ștefănescu, Cezar Paul-Bădescu, Dan Coman, Diana Geacăr, Elena Vlădăreanu, Flavius Ardelean, Gabriel Sandu, Irina Georgescu, Lavinia Bălulescu, Maria Manolescu, Maria Tănăsescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Marian Coman, Radu Paraschivescu, Raluca Nagy, Svetlana Cârstean, Vlad Stroescu. „Nu suntem în Camus, nici în Chaucer, nici în Boccaccio. Suntem în România, în casele noastre. E pandemie, stare de urgență, pe străzi se aud doar sirenele ambulanțelor. Prezența și absența sunt acute. Trecem prin panică, ipohondrie, singurătate, exaltare, elan creativ, frică, activarea complexelor de salvatori, milă, dispreț, superioritate, învinuire și autoînvinuire cu viteza știrilor de pe burtiere. (…) 20 autori români au răspuns, în medie în mai puțin de 7 minute, invitației din fereastra de messenger de a scrie, la cald, despre ce trăim acum. Izolare, distanțare, carantină. Ne grăbim să le mapăm în teritoriile literaturii pentru că, în acest moment, vorba lui Robert D. Kaplan, istoria e pe fast forward”. (https://nemira.ro/izolare-antologie-ebook)
De notat și o altă miză a cărții, la fel de remarcabilă ca și conceptul editorial: toate încasările obținute din vânzarea acestui e-book au fost donate Asociației „Dăruiește Viață”, în vederea combaterii COVID-19. n
- Proză. Provizii și vinovăție - 4 iunie 2020
- Film. Anytime, online - 4 iunie 2020
- Arta parfumului. O artă volatilă, cu un statut pe măsură - 26 februarie 2020