Sari la conținut
Autor: CATALIN STURZA
Apărut în nr. 377
2012-06-07

Vrem RATB gratis, autostrazi gratis si salarii gratis!

    Iata ca, în curand, visul cel mai fierbinte al bucurestenilor s-ar putea împlini. Locuitorii prosperei noastre capitale europene ar putea avea, daca voteaza cum trebuie la alegerile pentru primarie, transport urban gratuit! Asta ne promite, cel putin, domnul Prigoana – cel care a venit si cu solutia stralucita de a da 5 lei fiecarui bucurestean care va aduce un maidanez la ecarisaj – iar daca un businessman integru precum domnia sa promite asa ceva, ei bine, putem fi siguri ca nu va avea nici siesta, nici nunta, nici cumetrie linistite pana nu se va tine de cuvant.
    Cum ar putea cineva sa ofere transport urban gratuit într-o capitala precum Bucurestiul? Ei bine, asta ramane deocamdata o nebuloasa. Ascunzand costul transportului în fiscalitatea care se va reflecta tot asupra bucurestenilor, vor spune unii. Sau, altfel zis, crescand taxele locale, pe care le vor plati si cei care nu folosesc, de obicei, transportul în comun. Dar, cu siguranta, carcotasii de acest fel nu se pricep la administrarea Bucurestiului. Daca, în cazul problemei cu maidanezii, dl Prigoana promitea ca va scoate cinci lei, si înca cinci, si înca cinci „de la niste asociatii culturale“, cu siguranta ca la fel va face si cu transportul public. Tot niste asociatii culturale vor plati, fara dubiu, cinci, cu cinci si cu înca cinci lei pentru biletele bucurestenilor care vor merge cu autobuzul sau cu metroul.
    Ne putem imagina ca fiecarui bucurestean îi va fi repartizata o umbra – un om de la o asociatie culturala, care îl va urmari de la iesirea din casa pana la urcarea în orice mijloc de transport în comun. Cum va da bucuresteanul sa puna piciorul în autobuz, cum reprezentantul asociatiei culturale îi va plati biletul! Si, în acest fel, asociatiile culturale îsi vor îndeplini menirea, putand în sfarsit sa renunte la organizarea de proiectii de filme documentare la MTR sau la oferirea de burse pentru tinerii violonisti – activitati ignobile, la care au fost obligate sa se dedea din cauza opacitatii viziunii primarilor de pana acum.
    Dar reprezinta transportul urban gratuit, pentru bucuresteni, o idee dezirabila? Ar trebui sa ne dorim sa beneficiem, într-adevar, de calatorii gratuite cu autobuzele si cu metroul? Aceiasi carcotasi manati de invidie vor obiecta ca ideea în sine a transportului public gratuit e una foarte proasta. Pretul unui bilet, vor marai ei, este un compromis între un criteriu economic – cat încaseaza de la pasageri Metrorex-ul si RATB-ul astfel încat sa-si acopere cheltuielile – si un criteriu psihologic, reprezentat de pragul peste care bucuresteanul va percepe o calatorie drept „prea scumpa“, în raport cu nivelul veniturilor sale. Pe de alta parte, a cadea sub celalalt prag, cand o calatorie devine „prea ieftina“, ar putea avea un efect similar, sau chiar mai rau cu a vinde bilete la fel de piperate ca-n Londra.
    Platind biletul, vor sasai gurile rele, bucuresteanul e învatat sa pretuiasca aceste servicii de transport; dimpotriva, ceea ce e pe gratis nu are nici o valoare. Iar ceea ce nu are nici o valoare nu mai este atragator, asa încat, peste noapte, s-ar putea ca pana si pensionarii sa-si piarda cheful sa se mai plimbe cu autobuzul, odata ce îsi vor fi pierdut statutul de categorie privilegiata, neplatitoare de bilet. De asemenea, ceea ce nu are valoare poate fi distrus mai usor. De ani întregi, vedem în toate autobuzele tarii afise în care ni se spune ca plata biletului reprezinta un gest legat în mod intim de ceea ce înseamna un transport civilizat. Lipsa obligatiei de a plati biletul ar putea conduce, foarte repede, la efectul opus: conditiile de transport vor deveni mult mai proaste, si autobuzele vandalizate vor trebui înlocuite de la an la an. Unde mai pui ca, de bine de rau, biletul asta e si un soi de filtru, care mai tine sconcsii afara din autobuz.
    Acestea sunt însa doar vorbe rele, iesite din niste minti înguste, care nu înteleg viziunea despre progres a unor edili dezinvolti, precum dl Prigoana sau dl Oprescu. Suntem siguri ca, odata ce oricare dintre acesti candidati îsi va împlini ambitia si va ajunge primar, va face chiar mai mult decat a promis. Nu va oferi doar transport gratuit bucurestenilor, sau autostrazi zburatoare gratuite prin inima orasului. Un astfel de primar ne va oferi tuturor si salarii pe gratis: astfel, Bucurestiul va deveni prima capitala europeana în care toti locuitorii vor putea sa îsi ia salariul fara sa se mai duca la munca. Tot ceea ce vor trebui sa faca va fi sa locuiasca în Bucuresti – cu sau fara viza de flotant pe buletin.
    Ca sa nu mai vorbim ca aceste doua idei – cea cu maidanezii si cea cu transportul gratuit – reprezinta, vai, solutii complementare! Cat de orb trebuie sa fii, cat de rauvoitor, ca sa nu vezi perfectiunea simpla a mintii care le-a izvorat. Bucuresteanul va alerga dupa maidanez, îl va lega cu sfoara si îl va duce la hingheri folosindu-se de transportul în comun gratuit. Pe drumul de întoarcere, nu va trebui, iarasi, sa-si cumpere bilet. Întelegeti? Daca ar fi platit transportul în comun, din cei cinci lei nu i-ar mai fi ramas nimic. Asa, va ajunge cu cei cinci lei în buzunar; cinci lei pe care, daca va avea chef, va putea chiar sa se duca la carciuma si sa-i bea!