Traim sub imperiul urgentelor, crizelor si-al speculatiilor. Tot ceea ce ni se întâmpla pare a avea o dimensiune nemaiîntâlnita, apocaliptica, istorica. Criza economica mondiala, încalzire globala, pandemii, cutremure. Pe strada, în mijloacele de transport, la televizor nu ai cum sa ratezi oftatul „ce vremuri traim!“ sau sa nu te întrebi si tu o data cu ceilalti „ce vremuri traim?“. Ba chiar sa fii martorul, deopotriva, al unei exclamatii si-al unei întrebari retorice.
Exista puncte de cotitura în istorie? Cum putem sa stim daca suntem în mijlocul unui astfel de punct de cotitura?Actuala criza financiara reprezinta un punct de cotitura în dezvoltarea economiei mondiale? Reprezinta alegerea lui Barack Obama un punct de cotitura în politica americana si cea internationala?
Exista evenimente care s-au dovedit a fi puncte de cotitura în istorie: cum ar fi cutremurul din Lisabona, 1755, sau asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, care a declansat Primul Razboi Mondial.
Deseori, însa, ceea ce era anuntat drept un punct de cotitura, în cele din urma, nu s-a dovedit a fi decât o schimbare fara a implica o diferenta esentiala sau de directie.
Un punct de cotitura ar putea fi definit ca un eveniment, o actiune sau o alegere care modifica profund directia evenimentelor si o serie întreaga de evenimente ulterioare.
New Deal propus de Administratia Obama este, conform analistilor de peste Ocean, un posibil punct de cotitura în dezvoltarea socio – politica din Statele Unite – un set nou de politici, legi si strategii care aseaza Statele Unite pe o noua directie. Printre cele mai importante reglementari se numara crearea unei agentii pentru protectia consumatorului de servicii financiare, reducând atributiile în domeniu ale Bancii Centrale, crearea unui consiliu de supraveghere a pietelor financiare. Actul normativ va reglementa pietele instrumentelor financiare complexe – inclusiv derivatele. Legea da puterea guvernului „sa sparga“ grupurile financiare mari, în caz ca acestea ar putea ameninta stabilitatea sistemului financiar si de asemenea sa „nationalizeze“ firmele mari, amenintate de faliment, care prezinta un risc sistemic.
Daca avem în vedere ca America era cea mai liberala societate, am putea fi tentati sa credem ca acest pachet de legi va marca o extindere istorica a puterilor guvernului american de a interveni pe piata libera.
Asadar, notiunea de punct de cotitura include situatia de urgenta. Daca ar fi sa descriem schematic procesul, am putea spune ca pâna la momentul de cotitura, pe care sa-l notam cu T, lucrurile au continuat într-un model existent P, dar dupa ce T a avut loc, în urma unei situatii de urgenta, modelul existent se schimba radical si devine P’, iar noului sistem P’ îi este aproape imposibil sa se întoarca la modelul existent P. Deci, un punct de cotitura rezulta în urma unor eveniment contingente care au loc în cadrul unui sistem la un anumit moment si care influenteaza în mod substantial dinamica viitoare si dezvoltarea sistemului. Creionarea punctului de cotitura istorica pleaca de la pre-judecata ca exista mecanisme sau forte care sustin dezvoltarea sistemului si ca evenimentele contingente pot sa „împinga“ sistemul pe un curs diferit pentru o perioada de timp.
La nivel individual putem „dispune“ de un moment de cotitura? Printre momentele considerate de cotitura la nivel individual pot fi amintite evenimentele familiale, casatorie, punerea pe picioare a unei afaceri, absolvirea unei universitati, etc. Dar la nivel de natiune sau chiar de civilizatie? Am putea spune ca orice lucru care are un model recunoscut si oarecum stabil de dezvoltare poate întâlni un punct de cotitura. O persoana poate fi influentata de un eveniment traumatic sau în urma întâlnirii unei persoane carismatice si „calea“ vietii lui poate suferi modificari ireversibile; din acel punct se poate comporta diferit – sa fie mai cinstit, mai prudent sau chiar mai violent. Evenimentul a fost un punct de cotitura în dezvoltarea sa.
Schematic, ideea unui punct de cotitura implica trei momente: proprietatile sistemului într-o stare de persistenta – eveniment singular (în urma unei situatii de criza) – proprietatile noului sistem într-o stare de persistenta.
Deci, cum am putea sa stim ca suntem martorii unui punct de cotitura? Raspunsul pare a fi: nu putem. Doar în urma parcurgerii unei bucati mai mari de istorie se poate stabili daca schimbarile contemporane vor fi importante si persistente sau cosmetice si evanescente.
Ideea unui „punct de cotitura“ este, probabil, una dintre categoriile de analiza cel mai des folosita pentru a caracteriza si analiza evenimentele istorice. O naratiune care pune în evidenta persistenta, urgenta si directia. De aici si tentatia noastra de a o folosi abuziv.
Autor: Daniel Sur