Stiati ca avem in tara un Concurs International de Balet si ca in 2010 a avut loc deja a treia editie? Probabil ca putini cititori ar raspunde afirmativ si nu pentru ca ar fi o jumatate de eveniment, asa cum vedem prea adesea, ci pentru ca ardelenilor li se pare mai important sa faca decât sa vorbeasca.
Teatrul de Balet din Sibiu a organizat la inceput de iunie, pe scena Casei de Cultura a Municipiului, o competitie suficient de vizibila pe plan international incât sa se inscrie vreo patruzeci de concurenti din Canada, SUA, Franta, Rusia (!), Belgia, Grecia si mai ales Japonia, fara a-i mai pune la socoteala pe „bastinasi“. (Sa ne amintim ca, in momentul sau de apogeu, acum vreun deceniu, Concursul International de Balet de la Constanta aduna concurenti din România si… Moldova!) Desigur ca sponsorii au avut o contributie determinanta si nu e de mirare ca Fundatia Ordinul Cavalerilor de Sibiu sustine un eveniment coregrafic in „Capitala bunelor maniere“ – dupa cum suna slogan-ul unui program de civilitate care a cooptat magazinele orasului. Prestigiul unei competitii se cuantifica si in functie de membrii juriului, iar cel de la Sibiu a fost prezidat din nou de Irek Mukhamedov, fosta stea a Teatrului Bolsoi, a „Covent Garden“ Royal Ballet, director al Baletului Operei din Atena si a numarat printre membri glorii ale baletului românesc si mondial precum Cristina Hamel si Sergiu Stefanschi, carora li s-au alaturat coregraful de dans contemporan si profesorul universitar Sergiu Anghel, presedintele Confederatiei Franceze a Dansului Yvon Strauss si altii. Si nu in ultimul rând, premiile – mai numeroase decât la editia precedenta -, au fost valorice si chiar s-au acordat (n-am mentiona asta daca n-ar exista si tepe…).
Impresia generala a fost cea a unei mari diversitati a pedagogiei si practicii coregrafice mondiale, reconfirmând drumurile diferite adoptate de principalele scoli actuale, rusa si franceza, in contrapunct cu invatamântul japonez (probabil ca mai corect ar fi sa spunem ca aceasta insumeaza o multitudine de abordari individuale). Scoala rusa continua sa formeze, fara doar si poate, dansatori al caror fizic se lasa modelat de idealuri estetice si tehnice superioare, producând o linie excelent desenata si o buna stapânire a vocabularului de pasi (Ekaterina Ivanova, premiul I juniori fete, Alexei Gherasimov, premiul II seniori baieti, moldoveanca Cristina Tipirig, premiul III seniori fete sau bursierul moscovit Ovidiu Chitanu, premiul III seniori baieti). Impresioneaza entuziasmul cu care japonezii ataca un domeniu occidental prin excelenta (in masura in care ii includem aici si pe rusi), reusind prestatii spectaculoase in zonele „de foc“ – sariturile mari la baieti si turatiile la fete -, in pofida dotarii fizice de multe ori modeste (Takashi Okita, premiul I seniori baieti, Hibiki Hatakeyama, premiul II juniori baieti, Takahiro Tsubo, premiul III juniori baieti, Risa Mochizuki, premiul II juniori fete).
Frantuzoaica Klara Houdet (premiul I seniori fete) a fost o incântare absoluta prin curatenia, siguranta si conducerea miscarii, alaturi de partenerul ei (neconcurent, impreuna cu care a obtinut Premiul pentru cel mai bun cuplu) Timothy Tompkins din Canada, atât in pas de deux-uri cât si in coregrafia lui Eddy Toussaint (Premiul special din partea Presedintelui juriului). Daca nu ar fi ratat finalul variatiilor din etapa a doua, detinatorul Premiului special al presei, Ovidiu Chitanu, s-ar fi aflat pe o treapta mai inalta, fiind harazit unui viitor de exceptie in zona dansului (neo)clasic.
Un cuplu câstigator desi rece au fost Madalina Stoica (premiul II seniori fete) si Andrei Cozlac (premiul I juniori baieti). Miniona si foarte tehnica, cu o mobilizare excelenta in situatie de stress, Madalina Stoica a fost de asemenea interpreta cu o frumoasa plastica corporala a Celei mai bune coregrafii, apartinând Corinei Dumitrescu, in timp ce Andrei Cozlac si-a confirmat alura de danseur noble, tot mai pregnanta odata cu maturizarea sa ca interpret si… creator.
Daca la sectiunea Dans clasic lucrurile au fost relativ simple (si cu atât mai evidente atunci când se intâmpla ca acelasi pas-de-deux sau aceeasi variatie din programul obligatoriu sa fie prezentate succesiv in interpretari diferite), la Dans contemporan au fost mai delicate, datorita asteptarilor diferite ale membrilor juriului, multitudinii de orientari din domeniu si imposibilitatii filtrarii acestora printr-o grila unica. Am urmarit coregrafii neoclasice (optiune onesta, respectând disponibilitatile concurentului), stradanii demodate (cu precadere in spatiul rus), incercari personale, jazz (rar) si piese moderne (la fel de rar).
Chiar daca nu s-au situat pe podium, câteva evolutii s-au impus in final, fiind selectate pentru Gala: Adrian si Irina Mihaiu, Cristian Preda, Alice Minoiu (Premiul special din partea Directorului Concursului) si Tudor Moldoveanu. La acestea s-au adaugat prezenta laureatilor editiei 2009 a Concursului, Alexandra Bertea (juniori fete) si Vlad Marculescu (acum senior, intr-un pas-de-deux impreuna cu Asamy Kasuya). O surpriza de proportii a constituit-o evolutia tânarului Aran Bell din SUA (11 ani, un „copil-minune“ al baletului), participant la Seminarul desfasurat imediat dupa incheierea Concursului, dupa toate regulile internationale, cu profesori al caror prestigiu motiveaza si rasplateste efortul financiar.
Directorul Ovidiu Dargoman are de ce sa fie mândru: Teatrul de Balet din Sibiu s-a bucurat din nou de confirmarea valorii unora dintre componentii sai iar Sibiul a inceput sa se inscrie, ardeleneste, printre reperele coregrafice mondiale.