cu privire la rezultatele evaluarii si ierarhizarii editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste
Domnului Prof. univ. dr. Alexandru Babes, Presedintele Consiliului National al Cercetarii Stiintifice;
Domnului Conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, Presedintele Comisiei de Stiinte Umaniste a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice;
Domnului Cercet. St. II dr. Flavius Solomon, Responsabil specializarea Istorie si membru al Comisiei de Stiinte Umaniste a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice
Recent, in articolul „Cum au fost evaluate academic editurile din România. Rezultate stranii“1, dl Lector univ. dr. Horia Patrascu atragea public atentia asupra problemelor ridicate de rezultatele, definitive si irevocabile inca din momentul publicarii pe site-ul Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), evaluarii si ierarhizarii editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste.
Desigur ca nevoia evaluarii si ierarhizarii periodice a editurilor si revistelor academice este incontestabila, fiind, ca urmare, absolut fireasca si indispensabila necesitatea de a determina, pe temeiul unor standarde tehnice unanim acceptate si a vizibilitatii nationale si internationale, relevanta productiei stiintifice a cercetarii românesti.
Conducerea Editurii Istros a Muzeului Brailei, considerând ca evaluarea riguroasa a publicatiilor si a impactului stiintific al acestora reprezinta principalele criterii de pozitionare in ierarhia editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste, a socotit ineludabila participarea la procesul de evaluare a revistelor, editurilor si colectiilor românesti organizat de CNCS in sesiunea octombrie-decembrie 2011. Am pornit de la convingerea ca „transparenta in activitate“, invocata de CNCS, avea sa fie o caracteristica a procesului de evaluare si ierarhizare, insa, dupa cum a decurs acest proces, se pare ca transparenta nu s-a aflat, in vreuna dintre etapele parcurse, niciun moment in atentia conducerii CNCS, indeosebi a Comisiei de Stiinte Umaniste.
Inainte de toate, ne intrebam daca este legal si moral ca in cazul contestatiilor, formulate individual si punctual cu privire la colectiile declarate non eligibile, sa se transmita un raspuns colectiv, fara o motivare explicita, detaliata, lamuritoare. Aceasta practica, pe care nu ezitam a o defini dispretuitoare, eludeaza vadit normele deontologice minimale ce ar fi trebuit sa-i ghideze in activitate pe evaluatori, cei a caror identitate continua sa ramâna un mister, desi prevederile legale impun ca lista cu numele acestora sa fie data publicitatii, ilustrându-se astfel si considerentele stiintifice si profesionale ce au dus la desemnarea D-lor in postura de „judecatori“ infailibili si inamovibili ai rezultatelor muncii colegilor de breasla mai putin norocosi, adica a acelora ce sunt arareori sau deloc prezenti in comitetele si comisiile ce adopta sentinte cvadrienale cu atâta dezinvoltura si siguranta de sine.
Spre deosebire de incheierile juridice, „sentintele“ CNCS, in cazul rezultatelor evaluarii si ierarhizarii revistelor si editurilor, nu doar ca nu motiveaza punctajul obtinut de editura, ci si, fapt fara precedent intr-un astfel de proces, teoretic obiectiv si transparent, nu prevad posibilitatea de a contesta in vreun fel calificativul obtinut. Nu este si aceasta o dovada de eludare a normelor de buna practica, daca nu chiar de dispret suveran fata de cei evaluati?
Paradoxal, decizia infailibililor evaluatori care, din vârful condeiului, au plasat Editura Istros in categoria C la unul dintre domeniile de acreditare, sosea la numai câteva zile dupa ce trei volume2, toate putând fi incadrate in domeniul „Istorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala“, erau laureate ale Premiilor Academiei Române3, adica primeau suprema recunoastere stiintifica pe teritoriul national! O decizie mai „obiectiva“ nici ca se putea! E neindoielnic: evaluatorii CNCS s-au dovedit „inspirati“ si „impartiali“! Totusi, cum a fost posibil ca in decembrie 2011 Academia Româna sa premieze nu mai putin de trei lucrari din categoria junk, adica din acea categorie C in care evaluatorii CNCS au decis sa includa Editura Istros?
Sa intelegem ca din aceeasi categorie C, in optica acelorasi infailibili evaluatori, fac parte celelalte 5 volume4 publicate de Editura Istros si premiate de Academia Româna in mai putin de un deceniu? Sau, mai degraba, aceasta medie onoranta, de un volum premiat la mai putin de doi ani, dovedeste tocmai constanta, relevanta si vizibilitatea stiintifica a lucrarilor incluse in planul nostru editorial?
Atât din documentatia depusa spre evaluare, cât si din datele de notorietate publica prezente in portalul editurii5, ca si din activitatea editoriala si de promovare a productiei stiintifice aparuta la Editura Istros in cei 17 ani de existenta, rezulta cu prisosinta ca incadrarea in categoria C la domeniul „Istorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala“ este absolut injusta, profund eronata, iar aceasta clasificare nu se sustine pe niciun temei obiectiv si logic.
Consideram ca modul in care s-a ajuns la decizia in aceasta privinta a evaluatorilor CNCS, dincolo de regretabila lipsa de transparenta, ridica probleme evidente de legitimitate si profesionalism. Editura Istros a Muzeului Brailei este singura editura din Romania care publica doua periodice indexate in European Reference Index for the Humanities (ERIH), adica „Istros“ (cat. INT2) si respectiv „Analele Brailei“ (cat. NAT), având totodata si o productie editoriala ce s-a bucurat constant de recunoasterea celui mai inalt for stiintific al tarii: Academia Româna.
Socotind profund nejusta decizia Comisiei de Stiinte Umaniste a CNCS, de a incadra in categoria C, pentru urmatorii patru ani, incepând cu 1 ianuarie 2012, lucrarile aparute in cadrul Editurii Istros a Muzeului Brailei in domeniul „Istorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala“, avem in vedere posibilitatea de a ne prevala de dreptul constitutional de a solicita pe cai legale infirmarea acestei nedreptati flagrante, reclamând instantelor competente savârsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor pu-blice, reglementata de Art. 248 C. Pen., fiind intrunite elementele constitutive, prevazute de Art. 145 C. Pen., relative la atingerea adusa bunului mers al activitatii editurii „prin indeplinirea defectuoasa a unui act privitor la indatoririle de serviciu“.
Prof. univ. dr. Ionel Cândea
Directorul Muzeului Brailei si al Editurii Istros
Note:
1. http://www.contributors.ro/cultura/cum-au-fost-evaluate-academic-editurile-din-romania-rezultate-stranii/
2. Cristian Nicolae Apetrei, „Resedintele boieresti din Tara Româneasca si Moldova in secolele XIV-XVI“, Editura Istros, Braila, 2009, 420 pp.; Mihaela-Elena Ciocoitei, „Valori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir“, Editura Istros, Braila, 2009, 438 pp.; Aurel Vilcu, „Moneda otomana in Tarile Române in perioada 1687-1807“, Editura Istros, Braila, 2009, 381 pp.
3. http://www.acad.ro/com2011/pag_com11_1215.htm
4. Ionel Cândea, „Braila. Origini si evolutie pâna la jumatatea secolului al XVI-lea“, Editura Istros, Braila, 1995, 329 pp.; Doru Badara, „Tiparul românesc la sfârsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea“, Editura Istros, Braila, 1998, 340 pp.; Ovidiu Cristea, „Venetia si Marea Neagra in secolele XIII-XIV. Contributii la studiul politicii orientale venetiene“, Editura Istros, Braila, 2004, 223 pp.; Mugur Andronic, „Teritoriul nord-est carpatic in a doua jumatate a primului mileniu crestin“, Editura Istros, Braila, 2005; Constantin Ardeleanu, „Evolutia intereselor economice si politice britanice la gurile Dunarii (1829-1914)“, Editura Istros, Braila, 2008, 351 pp.
5. http://www.muzeulbrailei.ro/index .php?pn=5