De unsprezece ani consecutiv, municipiul de pe malurile Cibinului gazduieste un festival aparent surprinzator pentru o comunitate care nu are un teatru de opera. Initiativa Filarmonicii de Stat, a conducerii ei, care a fondat Festivalul International al Artei Lirice, este cu atât mai meritorie. Ea vine din dragostea pentru opera a directorului general Ioan Bojin si totodata din dorinta de a-i onora pe melomanii sibieni, pe parcursul a trei saptamâni, cu câteva momente-reper de gen, spectacole de opera, recitaluri, concerte lirice si, mai nou, cu un concurs international de canto. Si în 2012 eforturile organizatorilor au fost mari, dar si sprijinul primit din partea Consiliului Judetean Sibiu, Consiliului Local Sibiu prin Primaria si Casa de Cultura a Municipiului s-a aratat pe masura. Totul, în directia succesului, proiectat exemplar si obtinut cu brio.
Vox Artis…
… este numele sub care a avut loc Concursul International de Canto, aflat la cea de-a III-a editie, eveniment anual, ce si-a format deja o solida reputatie în România si în strainatate, organizat si data aceasta impecabil de Filarmonica de Stat Sibiu si Artcor Artists Agency din Viena. Exista câteva coordonate care definesc intentiile speciale ale competitiei, deosebite de altele similare: promovarea în egala masura atât a talentelor emergente cât si a cântaretilor care deja au avansat în cariera, fapt pentru care limita de vârsta este mai mare (40 de ani pentru barbati, 38 de ani pentru femei), precum si structura juriului international, compus din directori de teatre lirice si agentii de impresariat, dirijori, critici muzicali, structura care asigura perspective de mare diversitate pentru competitorii remarcati si aureolati. Trebuie observat ca în afara celor trei premii obisnuite pentru orice concurs, la Vox Artis 2012 s-au adaugat nu mai putin de zece premii speciale oferite de institutii muzicale din tara (Opera Nationala Bucuresti, Teatrul Liric „Elena Teodorini“ din Craiova, Teatrul Muzical „Nae Leonard“ din Galati, Filarmonicile din Sibiu si „Mihail Jora“ din Bacau), de Festivalul Gars am Kamp Austria, Teatrul vienez Pygmalion, Centrul International de Muzica si Drama din Viena, Agentia berlineza de management artistic Opera Connection si de revista MELOS, premii care au constat în spectacole, concerte, burse, contracte de impresariere, promovare media.
51 de concurenti provenind din 14 tari din Europa, cele doua Americi si Asia, dintre care aproape jumatate au fost români, s-au înfruntat în fata unui juriu compus din prof. Karel Drgac, regizor, directorul Festivalului de la Gars am Kamp Austria – presedinte, prof. Petre Sbârcea – dirijor, Konrad Leitner – dirijor, profesor la Universität für Musik und Darstellende Kunst din Viena, Roberto Salvalaio – dirijor, director muzical al Operei din Ulan Bator, Erkki Alste – directorul Agentiei Opera Connection din Berlin, Theodore Coresi – directorul Agentiei Artistice Artcor Viena si director artistic al Teatrului Pygmalion din Viena, precum si semnatarul acestor rânduri, critic muzical, redactor-sef al revistei MELOS.
Nivelul calitativ al concursului a fost înalt, toate premiile s-au împartit celor treisprezece finalisti, dar marile câstigatoare au fost doua valoroase cântarete, soprana Diana Tugui (34 de ani) si mezzosoprana Judit Isabela Kutasi (26 de ani), care au obtinut Premiul I ex-aequo si Premiile MELOS, alaturi de Premiile Speciale ale Festivalului Gars am Kamp (Diana Tugui) si Teatrului Liric din Craiova (Judit Isabela Kutasi). Premiul al II-lea si Premiul Special al Filarmonicii din Bacau au revenit basului Alexei Botnarciuc (Republica Moldova) iar Premiul al III-lea si Premiile Speciale oferite de Festivalul Gars am Kamp si Teatrul Muzical din Galati tenorului sud-coreean Jeong-Hwan Lee, cunoscut din spectacolele Operei Nationale Bucuresti sub numele artistic de James Lee.
Laureatii au fost aplaudati de un numeros public la concertul de gala dirijat de excelentul Cristian Orosanu la pupitrul orchestrei Filarmonicii sibiene.
Festivalul
Acelasi ansamblu de marca, în compania valoroasa a Corului Filarmonicii „Transilvania“ din Cluj-Napoca, deschisese festivalul cu câteva zile înainte, în ambientul sacru al bisericii romano-catolice, plina pâna la refuz. Sub bagheta lui François Robert Girolami, director artistic asociat al Filarmonicii de Stat Sibiu, s-a cântat „Gloria“ de Vivaldi, cu concursul sopranei Brigitte Peyré, mezzosopranei Isabelle Ruban si organistei Viviane Loriaut, toti remarcabil stapâni ai sonurilor baroce.
Prezenta obisnuita a festivalului, Opera Comica pentru Copii din Bucuresti a prezentat baletul de buzunar „Cenusareasa“, în regia si coregrafia Corinei Dumitrescu. Renumita soprana Felicia Filip a fost invitata de onoare în scena balului de la palatul printului.
A urmat o Seara de muzica si teatru, sustinuta de reputatul bas George-Emil Crasnaru, acompaniat la pian de Vasilica Stoiciu-Frunza, cu concursul actorului Dorel Visan. Programul a cuprins arii din opere de Mozart, Verdi si Gounod, lieduri de Schumann, Enescu, Ravel si Ibert, monologuri de Molière, Goethe si Schiller.
Ansamblurile Operei Nationale Bucuresti au prezentat cea mai recenta premiera, „Bal mascat“ de Verdi, iar clasa de opera a Universitatii Mozarteum din Salzburg doua spectacole cu „Così fan tutte“ de Mozart, împlinind diversitatea repertoriala a festivalului si multumind iubitorii artei lirice.
Spiritul salzburghez…
… a fost prezent în Sala Thalia în serile în care studentii renumitei Universitati Mozarteum au oferit publicului tot ce au mai bun, prin productia cu „Così fan tutte“. Instruirea temeinica si rezultatele ei s-au aratat impregnate de suflul si stilul mozartian printr-o pregatire muzicala fara repros (Hariklia Apostolou, Wolfgang Niessner, Katja Borissova – director de studii), în care conductul vocal, intentiile de expresie, rostirea scânteietoare si plina de sens a recitativelor (acompaniament la clavecin, Katja Borissova), armonia ansamblurilor, dramaturgia si dinamica lucrarii au fost redate impecabil.
Spectacolul lui Hermann Keckeis, în tripla ipostaza de regizor, director de scena si producator, este una dintre solidele carti de vizita ale universitatii, pe care românii au mai avut ocazia sa-l vizioneze. Dupa participarea la Festivalul Viva Vox 2012 de la Cluj-Napoca, l-am regasit acum, la Sibiu, la fel de proaspat si captivant. Desi montarea se desfasoara în viziune moderna, functionalitatea este asigurata prin veridicitatea atitudinilor, a jocului de scena vivace, bine integrate în cadrul generos al unor decoruri minimale, simple si sugestive.
Salzburghezii au venit la Sibiu cu formatia lor corala formata din treisprezece persoane, în care de ajutor au fost si trei dintre solistii serii, dar s-au bazat pe contributia Orchestrei Filarmonicii de Stat, careia dirijorul Walter E. Gugerbauer i-a pus în valoare virtutile de finete, în special în compartimentul cordarilor.
În conditiile unor calitati vocale diverse, i-am remarcat într-o ordine deloc întâmplatoare pe Derek Rue (Ferrando) si Natsumi Uchi (Despina), pe Reinhild Buchmayer (Dorabella) si Alice Depret (Fiordiligi), pe Maxim Matiuschenkov (Don Alfonso) si Matthias Winckhler (Ferrando). Un sextet de debordanta muzicalitate si preciziune în servirea partiturii mozartiene.
Daruire si pasiune
La serata de închidere a festivalului, aceasta bijuterie acustica si arhitecturala de spirit medieval, care este Sala Thalia, a fost plina pâna la refuz. Sub titlul „Vocile operei“, a avut loc Gala paginilor lirice celebre, în care entuziasmul celor prezenti si valurile de flori au indus o atmosfera cu totul speciala.
Soprana Diana Tugui, multiplu premiata la actuala editie a Concursului Vox Artis, este unul dintre glasurile importante de coloratura lirica ale peisajului operei românesti de astazi, prin timbralitatea de culoare placuta, stralucirea si inteligenta în constructia frazelor muzicale, dezinvoltura si siguranta abordarilor, prin expresivitate. A desenat o Musetta („Boema“) fara frivolitate agresiva, ci subtil-insinuanta, o delicioasa Rosina („Barbierul din Sevilla“), o emotionanta Violetta cu frumoase pianissime (aria „Addio del passato“ si duetul „Parigi, o cara, noi lasceremo“, în care replica a venit din partea tenorului Constantin Nica). A adaugat inspiratie belcantista în cavatina din „Lucia di Lammermoor“ si intensa traire în aria „Tutte le feste“, urmata de duetul „Sì, vendetta“ din „Rigoletto“, alaturi de baritonul Florin Dumitru Petre.
Habanera din „Carmen“ si aria „Mon coeur s’ouvre à ta voix“ din „Samson si Dalila“ (cu replica din partea lui Constantin Nica), doua piese de rezistenta din repertoriul mezzosopranei Liliana Mattei Ciuca, au pus în evidenta calitatile deosebite ale artistei ce izvorasc din coloristica învesmântata în armonice calde, rotunde si învaluitoare, expuneri ale uneia dintre cele mai de calitate voci românesti si nu numai. Exprimarile prin fraze lungi si seducatoare au radiat senzualitatea înscrisa în partituri. Pacat ca aparitia solistica a mezzosopranei s-a oprit la cele doua arii.
Experienta si tineretea au fost atributele cu care tenorul Constantin Nica (arii din „Tosca“, „Turandot“ si „Carmen“, duet din „Traviata“ si cvartet din „Rigoletto“), respectiv baritonul Florin Dumitru Petre (arie din „Nunta lui Figaro“, duet si, bineînteles, cvartet din „Rigoletto“) au însotit serata, desfasurata în acompaniamentul Orchestrei Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta ieseanului Leonard Dumitriu, tumultuos în uverturile „Nabucco“ de Verdi, „Don Pasquale“ de Donizetti“ si bun urmaritor al solistilor.
Atmosfera sarbatoreasca a îndepartat gândurile si de la o supra-acuta departe de perfectiune sau alta eludata, si de la unele intonatii usor imprecise, si de la sporadica lipsa de omogenitate în derularea fluxului unor voci, si de la micile rateuri ale alamurilor. Observatiile punctuale au palit în fata daruirii si pasiunii de a cânta, de a onora cum se cuvine manifestarea sibiana, încheiata în acordurile popularului Brindisi din „Traviata“, traditionala cupa de sampanie a oricarui final de gala lirica.
În pauza concertului a avut loc lansarea volumului „Opera Divina“ de Costin Popa. Au prezentat prof. univ. dr. Anca Sîrghie si conf. univ. dr. Roxana Pepelea, muzicolog.
Autor: COSTIN POPAApărut în nr. 394