Rusia, crime si… sfânta tacere!

La Moscova, zilele trecute, un alt ziarist a cazut victima
puterii politice corupte si represive. Cauza? Devotiunea fata de adevar si dreptate, practica în scris a ideilor democrate. Sânge, confuzie, o alta viata zdrobita, de aceasta data a unui om în vârsta de numai treizeci de ani. Si asta în plin centrul Moscovei, sub privirile tot mai indiferente, impasibile si de aceea aproape complice, ale unei opinii publice care se transforma tot mai mult în acea masa obedienta, excitata doar de spectacolele populare oferite din abundenta de
actualul regim politic ce îsi revela tot mai mult teribila matrice dictatoriala de sorginte sovietica.

Agresorii lui Oleg Kashin, cea mai recenta victima, unul dintre reporterii de clasa ai publicatiei „Komersant“, si-au atins obiectivul cu un profesionalism demn de traditia ilustra a criminalilor KGB. Paramedicii care l-au gasit zacând pe trotuar, într-o balta de sânge, în fata blocului din centrul Moscovei unde locuia, într-o sâmbata dimineata, au fost absolut terifiati: fata desfigurata, membrele inerte, ochii tumefiati… Bilantul era îngrozitor: ambele maxilare zdrobite, o mâna si un picior fracturate, craniul spart si tumefiat catre tâmpla, degetele zdrobite si ele, unul a trebuit sa fie amputat. În câteva ore Kashin se afla în stare de coma indusa artificial, cu viata atârnând de un fir foarte subtire. Pe strazile Moscovei – tacere: nimeni nu stie nimic. La televiziune se mentioneaza ca ziaristul a fost agresat de huligani (sa remarcam ca nu-i lipsea nici portofelul, nici banii din buzunar, ceasul sau iPhonul), se vor face cercetari amanuntite etc. La redactia ziarului „Kommersant“ – unde Oleg Kashin îsi publicase articolele vitriolante împotriva coruptiei, a lipsei de separare a puterilor în stat sau anchetele privind practicile brigande ale guvernului Putin – nimeni nu avea vreo îndoiala asupra identitatii raufacatorilor. „E limpede, a declarat redactorul-sef într-un interviu radiofonic, ca celor ce au facut asta nu le convenea ceea ce scria Kashin, de aceea i-au zdrobit degetele, sa nu mai scrie niciodata! Huliganii bat si fura, nu zdrobesc degetele de la mâini!“.
Cu câteva luni înainte de agresiune, organizatia de extrema stânga, simpatizata de Putin, „Molodoya Gvardia“ – „Tânara Garda“ (va aduce aminte de ceva?!) îl ameninta pe Kashin, cu claritate, pe Web. Titlul articolului era tipic celor din vremea demascarilor comuniste „Ziaristii-tradatori trebuie sa fie pedepsiti!“. Kashin era numit tradator de tara si infractor împotriva ordinii civice, laolalta cu alti ziaristi de pe lista neagra. Cei mai multi din acesti ziaristi protestau, între altele, împotriva deciziei lui Putin de a se taia padurea Khimki pentru a se construi înca o sosea între Moscova  si St. Petersburg, proiect finantat de afaceristul Arkady Rotenberg, partenerul de judo al lui… Putin! Mai mult decât atât, atacul asupra lui Kashin pare sa se înscrie într-un anume tipar: numai cu câteva zile înainte, activistul Khimki Konstantin Fetisov fusese atacat cu un bason de baseball în fata casei sale si batut feroce, astfel ca a trebuit sa fie indus si el în coma artificiala din pricina gravitatii leziunilor suferite. Cazul lui Kashin se aseamana si cu cel din 2008, al ziaristului Mihail Bekatov, din Khimki, care scrisese împotriva coruptiei ce se ascundea sub afacerea soselei. A fost atacat brutal, suferind o fractura de craniu si dubla fractura la picioare (unul a trebuit sa fie amputat). Dar cel mai semnificativ amanunt, poate, este ca i-au fost zdrobite degetele (trei au fost amputate), ca si în cazul lui Kashin. Mafie în toata regula!
Atacurile asupra ziaristilor, singurii care mai ridica glasul în Rusia, au de acum, sub Putin, o cariera venerabila. Cu zece ani în urma, în redactia moscovita a publicatiei unde lucra, tânarul ziarist Dimitri Holodov care cerceta un caz de coruptie guvernamentala, a fost victima unei explozii produse de un pachet-bomba. Sa adaugam teribilul asasinat al Annei Polytovskaia, în ascensorul blocului în care locuia. În cazul ei motivul a fost virulenta cu care demascase coruptia si abuzurile din armata rusa si atacurile indiscriminate asupra civililor în Cecenia. Ironia sortii, sau a surselor guvernamentale, cercetarile de aproape doi ani au dus la concluzia ca asasinatul ar fi fost opera unor… extremisti din Cecenia. Tot în legatura cu acest caz, teribila moarte a tinerei ziariste, Nastasia Baburova, discipola a Politovskai, împreuna cu avocatul ei, Stanislav Markelov, ciuruiti de mitraliera în plina zi, pe strada. În sfârsit, mai recent moartea lui Maxim Zuyev, ziaristul curajos care a demascat în articolele sale coruptia din rândurile fortelor de ordine. Lista ar putea continua si, din pacate, nu sunt motive reale sa credem ca nu va continua în viitor.
Teribila, dincolo de orice altceva, este absenta totala de reactie a opiniei publice, nepasarea si lipsa de sustinere pentru cei ce sunt singura voce a poporului rus care se ridica împotriva dictaturii unei administratii parca unite într-un fel de asociatie criminala, delincventa, interesata exclusiv de pastrarea puterii si propria îmbogatire, fara nici un fel de scrupule. Impasibilitatea vinovata a opiniei publice ruse e un fel de oribila lege a tacerii similara acelei faimoase mafiote omerta.
Mi se pare potrivit, în acest context, sa citez ceea ce Anna Polytovskaia îi marturisise, nu cu multa vreme înainte de a fi asasinata, prietenului ziarist Nikolai Illin, la St. Petersburg: „Uneori, în aceasta tara, înconjurata de acest popor indiferent fata de propriul sau destin, ma simt cu adevarat singura!“.
Ce poate fi mai teribil?