Criza din Golful Louisiana/Mexico se apropie, fara vreo rezolvare, de ziua o suta; Senatul e ocupat la Washington cu nominalizarea (inca!) unei judecatoare liberale la Curtea Suprema; Wall Street-ul anunta vesti proaste pentru the Main Street…
S-ar putea spune „business as usual!“, dar fara prea mult entuziasm. In toata aceasta ecuatie, cam cenusie, care mai e situatia din Orientul Mijlociu, intrat parca intr-un con de umbra (de nu ar fi fost istoria cam piparata cu dezvaluirile generalului McChrystal, care chiar acum câteva zile s-a retras din armata)?
Razboaiele Americii nu mai sunt atât de prezente in declaratiile oficiale ale guvernului federal, ceea ce i-ar putea face pe unii sa exclame ca „no news, good news!“.
Dar chiar asa sa fie oare?
Un recent interviu acordat cunoscutului canal de televiziune „ABC“ de catre seful CIA, Leon Panetta, atrage atentia asupra unor amanunte noi, extrem de insemnate in ceea ce priveste Iranul, Afganistanul, Irakul, Israelul, ba chiar situatia mondiala. Si, daca ar fi sa credem vorba care spune ca diavolul se ascunde in amanunte, ni se sugereaza, oarecum, ca il vom gasi exact acolo!
Seful CIA-ului nu acorda prea frecvent interviuri, iar „transparenta“ comunicarii lui e adesea limitata de, lesne de inteles, probleme de securitate nationala. Totusi, printre rândurile afirmatiilor acestui vulpoi fara pereche care este Leon Panetta, se pot citi situatii si stari de fapt, vai!, nu prea incurajatoare.
Aflam, astfel, ca Iranul va avea arma atomica in cel mult doi ani. Cum e posibil? Actuala guvernare a anuntat inca din timpul plinei de succes campanii electorale ca va negocia cu dusmanii, neconditionat, fie ei in afara legii, cum sunt teroristii, asa-zisele „rogue states“, sau tarile care se fac vinovate de crime impotriva umanitatii, cum ar fi negationismul Holocaustului proferat peste tot de Iran prin presedintele lui. A schimba ceva din toate astea, mai ales acum, intr-un an de alegeri importante, si cu Obama cazut mai jos decât oricând in statistici, ar fi o veritabila sinucidere politica.
Dar e oare politica totul?
Panetta nu raspunde acestei intrebari, dar ea pluteste, imperios, in aer. Si el nu e prea optimist in privinta eficacitatii sanctiunilor impotriva Iranului, chiar daca, in sfârsit, cu importante compromisuri, ca doar e politica!, au fost atrase – la blocul tarilor care sanctioneaza Iranul – Rusia si China, traditionali pescuitori in ape tulburi. Discutiile la masa tratativelor, ca si sanctiunile economice par sa nu descurajeze insa Iranul in obtinerea armei atomice care, cum cu cinism admitea presedintele (cu antecedente teroriste cunoscute) al acestei tari, va fi imediat folosita – altfel la ce ar fi buna o arma?
Fata de toate acestea, Panetta isi exprima doar speranta ca embargoul impotriva Iranului ar putea slabi actuala guvernare si produce o revolutie sau insurectie interna. Lucru totusi greu de crezut daca ne gândim la soarta altor similare incercari in Iranul dominat de puterea ayatolahilor. Panetta a declarat public ca, dupa informatiile pe care le detine, Iranul ar avea uraniu purificat pentru elaborarea a cel putin doua bombe atomice. Si, cu toate „problemele tehnice“ pe care le-au intâmpinat in ultimii doi-trei ani (a se citi sabotaj tehnic manevrat de CIA), iranienii ar putea sa se prezinte in fata Israelului cu un echilibru de forta care ar schimba total termenii dialogului (sau, mai degraba, ai non-dialogului) de pâna acum. Si aici intervine una dintre cele mai spinoase probleme ale politicii externe americane de azi. Israelul, constient de progresele nucleare ale Iranului, ar dori sa obtina sufragiul Natiunilor Unite pentru un asa-zis „pre-emptive strike“ impotriva Iranului, dar de data asta Statele Unite se opun, din ratiuni politice, iar Israelul e tot mai izolat, asteptând cu infrigurare si, in mod firesc, cu oarecare neincredere, sa vada rezultatele pozitive ale sanctiunilor impotriva Iranului. Acestea nu se prea arata, americanii par tot mai preocupati de propriile lor probleme interne (tocmai a izbucnit scandalul celor 11 spioni rusi!), astfel ca Israelului, daca se simte direct vizat de inarmarea nucleara a eternului sau dusman, nu ii ramâne decât sa actioneze unilateral, cu toate (majorele!) consecinte ale unui asemenea act.
Nu pare cu nimic mai incurajatoare situatia din Afganistan, dupa parerea sefului CIA. „Suntem angrenati intr-un razboi mult mai complicat decât in cele mai negre previziuni, spune Panetta. Avem de-a face, in Afganistan, cu o societate tribala divizata, extrem de rezistenta la orice fel de innoiri. Pe lânga faptul ca Talibanul e mult mai puternic astazi in Afganistan, dar mai ales in Pakistan, de unde ne loveste sistematic, aceasta tara pune mai stringent ca oricând problema guvernabilitatii. Dupa aproape un deceniu de razboi, ne dam seama ca nu am reusit sa facem din Afganistan o entitate guvernabila!“
E, aceasta analiza, poate una dintre cele mai pesimiste, dar si realiste!, pe care am auzit-o pâna acum despre situatia din Afganistan. Caci ea pune la mare indoiala atât capacitatea trupelor americane de a transfera puterea armatei afgane, cât si declararea faptului ca Afganistanul are un guvern democrat, in stare sa implementeze dominatia legii.
Cum ramâne atunci cu retragerea trupelor americane, incepând cu iulie anul viitor, o data parca imutabila pentru actualul executiv al Casei Albe?
„Eu nu cred ca poate fi vorba de o retragere onorabila atâta vreme cât armata noastra se afla sub atacurile violente ale Talibanului, venite mai cu seama din Pakistan, si câta vreme tentativa de a ne baza pe o guvernare afgana solida, cu o armata disciplinata si decisa sa se confrunte cu dusmanul, s-a dovedit falimentara!“ afirma ritos Panetta in interviul sau.
Sigur ca fiind vorba de seful CIA, nu putea lipsi intrebarea fireasca: unde este Osama Bin Laden si ce progrese s-au facut in incercarea de a-l captura, viu sau mort? Fara prea multa circumspectie, Leon Panetta admite ca, oriunde ar fi, Bin Laden e ascuns foarte bine. Practic, recunoaste el, dupa 11 septembrie 2001 sunt foarte putine informatii demne de incredere despre temutul sef al Al Qaeda. Probabil ca se ascunde undeva in acele regiuni foarte greu de patruns din Pakistan, spune el, inconjurat de o garda de razboinici si protejat de scuturi umane, dupa metoda binecunoscuta.
In incheierea interviului acordat canalului „ABC“, Leon Panetta abordeaza cele mai mari pericole care ameninta in prezent lumea. Acestea ar fi, dupa el, proliferarea armelor nucleare, faptul ca ele ar putea cadea cu usurinta in mâinile teroristilor. Controlul asupra armelor nucleare existente in lume este azi mai dificil decât oricând. Al doilea mare pericol mentionat de seful CIA este cyber-securitatea mondiala. Razboiul cibernetic este o realitate cu totul noua si inca nu exista mijloace clare, eficiente de contracarare. Acest razboi poate avea repercusiuni teribile, de la distrugerea sistemului electric la paralizarea sistemului financiar si multe altele.
O stare de fapt nu tocmai …roza!