Valeria Voicu in dialog cu italienistii Iunia Corina Mircescu, profesor la Liceul „Dante Alighieri“, Florin Galis, lector la Facultatea de limbi si literaturi straine, Universitatea „Spiru Haret“ si Cristina Rusiecki.
La sfârsitul anului trecut, Institutul Italian de Cultura a gazduit expozitia artistei Valeria Voicu, „Florenta, memoria apei“. De ce memoria apei? „ Pentru ca patronul spiritual al orasului este Sfântul Ioan Botezatorul, pentru ca Florenta este strabatuta de râul Arno, care la ultima inundatie din 1966 a distrus crucifixul realizat de Cimabue si pentru ca Florenta a fost construita pe ruinele romane: termele Capaccio (caput acque)“.
Cristina Rusiecki: Stiu ca v-ati gândit la lucrarile din expozitie ca la posibile embleme imaginate ale Florentei.
Valeria Voicu: Am conceput aceasta expozitie in sensul renascentist al cuvântului: emblematum. Emblemele (impresae) isi au originea in arta mnemotehnica (arta memoriei) folosita in Evul Mediu in abatii si continuata in Renastere sub alta forma in alfabetele lui Romberch si cel al calugarului dominican florentin, Cosmas Rossellius. Memoria orasului se gaseste si in vechile lor biserici. Emblemele raspundeau spiritului ludic al platonismului mistic florentin al lui Ficino, care traduce Codex hermeticum.
Cristina Rusiecki: Emblemele imaginate de dumneavoastra ca posibile etichete culturale ale Florentei din ce domenii provin?
Valeria Voicu: Temele emblemelor sunt inspirate din filozofie, religie, mitologie, istorie si merg catre obscuritate, mistica, monstruos, apoi ajung sa devina un sigiliu, simbol al puterii. Emblema are un corpo (desenul grafic) si un’anima (un motto care explica desenul). Eu m-am gândit ce e important pentru Florenta, care sunt emblemele in acceptiunea moderna: primele inventii – perspectiva, desen, desen naturalist, Ligozzi –, primii descoperitori (Poggio Bracciolini, considerat primul arheolog modern). Aici sunt inceputurile Academiilor de Arta – Del Disegno (1563) si Della Crusca (1583). Tot aici am descoperit prima gravura, una foarte fina, a lui Maso Finiguerra, apoi prima gravura in metal taille-douce. Dar am descoperit si desenul precis, naturalist, in legatura cu primele inceputuri ale Enciclopediilor, al lui Ligozzi, un desen-perspectiva, ca si prima cupola a lui Filippo Brunelleschi, adica prima inovatie in Arhitectura. O asemenea cupola nu se mai facuse. Alte embleme ale Florentei sunt Dante si Lorenzo de Medici, a carui casca, Borgognotta, primita in dar, am reprodus-o intr-o lucrare. Stindardul sau era „Timpul revine“. Familia de Medici detinea banca Florentei. Tot ei inventeaza si cadastrul.
Iunia Corina Mircescu: In epoca se spunea ca Familia de Medici detinea si secretele Templierilor.
Valeria Voicu: Unul dintre membrii Familiei de Medici fondeaza Ordinul San Stefano, care are ca semn o cruce rosie pe stindard alb. Si, revenind la semnele epocii, in 1547 incep sa se faca primele portrete realiste. Chiar si Vasari, primul istoric de arta, lucreaza asemenea portrete. Toscanului Luca Signorelli ii moare copilul si se gândeste sa-i faca un portret ca sa-l aiba in casa. Toate sunt semnate VV, tradus prin „traieste si dupa moarte“. Una dintre cele mai importante embleme florentine ramâne „David“ al lui Michelangelo. Vasari spune ca prin David, devenit simbolul Republicii, Florenta i-a invins pe antici.
Iunia Corina Mircescu: V-ati referit si la ideea de concetto a lui Michelangelo care scrie intr-un sonet „Artistul perfect/ nu are alt concept/ decât o bucata de marmura“. Ce vrea sa spuna e ca nu trebuie decât sa-i ia din surplus si iese opera. Nu trebuie sa adauge nimic de la el.
Cristina Rusiecki: La rândul ei, Florenta e insasi emblema Renasterii.
Valeria Voicu: In Florenta se organizeaza prima biblioteca publica din Europa. Tot aici se face prima gravura in metal foarte fin. Apoi, primul muzeu de ceara. Leonardo este primul care toarna ceara. Donatello incepe sa toarne ceara in alveole. Incepusera studiile de anatomie. De aceea lucrarea mea se va intitula „Teatrul mortii“. In epoca, toti se intrebau unde e centrul memoriei. Asa ajung sa faca impartirea craniului. Fantezia e in fata, memoria e in spate. E inceputul desenului de biologie. La Florenta se fondeaza si primul muzeu stiintific, cu ilustratii stiintifice. Prima girafa din Europa vine tot la Florenta. Dupa cum specific Venetiei este capriccio, desenul foarte migalos in penita, o alta specialitate florentina era commesso, marchetarie in piatra pretioasa. Vedeai o masa din pietrele pretioase decupate la nivel, in forma de floare, de exemplu.
Cristina Rusiecki: Cum se vad cel mai bine la mormintele de la Capella Medici.
Florin Galis: Dar in italiana actuala commesso inseamna vânzator.
Valeria Voicu: Exista un muzeu special la Florenta dedicat acestor lucrari in pietre pretioase. Taiau piatra la milimetru. De altfel, si portelanul tot de florentini a fost adus in Europa. De pielarie nici nu mai vorbim. Pe genti se imprimau guildele, semnele de breasla. Eu am decupat unele si le-am folosit intr-o lucrare.
Cristina Rusiecki: Ati enuntat pâna acum, printre posibilele embleme culturale ale Florentei, numai pe cele care au lasat urme usor de urmarit fizic: desene, capodopere arhitecturale, sculpturi… Dar stiu ca v-ati propus sa decupati si etichete preluate din mentalul si cotidianul florentin renascentist.
Valeria Voicu: Emblematice, pâna in zilele noastre, au ramas sarbatorile mitologice: carrus novalis, palio, sagrele (hramul bisericii), giostrele. In zilele de Paste, in fata Catedralei, explozia carului are aceeasi semnificatie si azi ca si acum sase sute de ani. Apoi calcio fiorentino, jocul cu mingea, inventat in timpul asediului din 1530, un fotbal cu mâinile si picioarele, care se juca pâna la sânge in fata Basilicii Santa Croce.
Florin Galis: Ceea ce m-a mirat pe mine este ca dintre toate elementele semnificative ale Florentei dumneavoastra v-ati oprit in primul rând la apa.
Valeria Voicu: Am chiar o lucrare care se cheama „Memoria apei“. Florenta era teritoriu etrusc. Florentinii au construit deasupra termelor romane care exista si acum. Intr-un desen am reprodus harta arheologica, cu apeductul si, in partea de Nord, termele capitoline. Acum zece-douazeci de ani au sapat in Piata Signoriei ca sa le scoata la vedere. Apoi in lucrare se vad poarta de intrare si axele din timpul romanilor. Patronul Florentei fiind Sfântul Ioan Botezatorul, cea mai veche cladire este Baptisteriul. Am notat in tablouri si toate distrugerile cauzate de râul Arno care trece prin mijlocul Florentei. In noiembrie 1966 Crucifixul lui Cimabue a fost distrus de ape. La Baptisteriu, unde e partea cea mai de jos a pietei, apele au fost de un metru si jumatate.
Florin Galis: Alta lucrare e denumita „Teatrul realitatii fantastice“.
Valeria Voicu: Aici am notat titlurile serbarilor pe care le-am luat din „Bucolicele“ lui Virgiliu. Erau doua feluri de carrus novalis, unul pe Arno si altul pe pamânt, la inceputul primaverii. Una dintre sarbatori era dedicata perioadei de inceput a pescuitului, când se dezghetau apele si se puteau lansa vasele. Poliziano scrie despre asta copiindu-l pe Lorenzo. Buontalenti este regizorul tuturor serbarilor. El face scenografia si exploziile. Carul trebuia totdeauna sa explodeze la final. Asemenea spectacole se tin la Boboli, la Pitti si la Uffizi.
Cristina Rusiecki: Din câte am vazut, o alta tema abordata au constituit-o gradinile Florentei.
Valeria Voicu: M-am referit la inceputul formarii gradinilor artistice, care incep sa fie tunse. In Gradina Boboli intâlnim un dac. Exista un cap de dac la Roma si unul la Boboli, la Florenta, in 1584, pe lânga sclavii lui Michelangelo. Un alt simbol al Florentei e leul, puterea si putti, primii copii dragalasi Cupidon. Ammannati sculpteaza Fântâna lui Neptun din Piata Signoriei. Am reprezentat si „Fântâna labirintului“ cu câteva modele de arhitectura a tufisurilor. Am considerat Florenta ca pe un oras-gradina. Lorenzo scrie frumos si despre imprejurimile ei.
Florin Galis: Am vazut ca intr-o lucrare aparea textul „Aceasta masinarie mai mult infernala decât omeneasca“. La ce se refera?
Valeria Voicu: Am reprezentat primele masinarii de dinainte de Leonardo. In alta lucrare m-am referit la inceputurile teatrului si ale muzicii din timpul acela. Când auzim ars nova ne gândim la muzica gregoriana si apoi la varianta sa mai moderna. Pe la 1500 traia tatal lui Galileu, Vicente, mare muzician si compozitor. Vara se organiza un fel de turnir coregrafic, cu un dans al cailor. Un desenator francez lucreaza ani intregi desen si scenografii pentru Lorenzo si Ferdinand. Leonardo va concepe un pod pentru Baiazid al II-lea.
Florin Galis: Intr-o alta lucrare se face legatura intre Florenta si Etiopia.
Valeria Voicu: Un calugar este trimis ca misionar acolo. Oricum, romanii ajunsesera in Africa. Formula folosita când ajungeau pe teritorii necunoscute era „Aici sunt leii“.
Iunia Corina Mircescu: Pentru ca nu era voie sa treaca dincolo de Coloanele lui Hercule, de Strâmtoarea Gibraltar. Hercule a infipt cele doua stânci ca oamenii sa nu patrunda in lumea necunoscuta.
Valeria Voicu: Asa cum expresia „Dintii lupului“ traduce urarea marinareasca pentru „Succes!“. Nici un semn nu e de la mine. Am citat atât de multe texte pentru ca toate au legatura cu istoria Florentei.
Cristina Rusiecki: In Renasterea florentina sunt prezenti garguii. Ii gasim si in lucrarile dumneavoastra.
Valeria Voicu: Voga elementelor are o traiectorie complexa, cautând corespondente intre elemente: apa, foc, aer, pamânt, intre culori si cuvinte, ajungând sa aiba in Renastere un mesaj ezoteric: Haec amat obscurom. Arta baroca continua acest mesaj simbolic, metaforic, inflorind in poeme, melodrame, vile, palate, fântâni, care sunt in realitate colosale embleme. Am introdus in lucrari si magia neagra. In 1300 deja se ard primii oameni pe rug pentru magie neagra. Inchizitia e mai putin dura la Florenta decât in Spania.
Iunia Corina Mircescu: Marsilio Ficino, care introduce neoplatonismul, se inspira din Hermes Trismegistul, asa ca sunt mai ingaduitori cu ezoterismele. Ati citat si caduceul legat de Hermes, de medicina si de lumea de dincolo. Intr-o sculptura veche sunt reprezentati alchimistii.
Valeria Voicu: M-am referit la magia spirituala si demonica, la animalele si plantele fantastice. Am copiat monstri vegetali, centauri, balauri etc. Cineva care traieste in perioada aceea scrie in jurnalul personal ca la Florenta s-a nascut un monstru. Florenta este primul oras care aboleste sclavia, in 1289. Intr-una din carti am gasit reprezentat un sclav strain ca monstru.
Iunia Corina Mircescu: Spaima de alteritate.
Cristina Rusiecki: Ati simtit nevoia sa citati si o manusa. De ce?
Valeria Voicu: Cum incepe parfumul in Europa? Cu manusa frangipana. Se face parfum din rizom de iris florentin care se piseaza. Cu el se parfumeaza manusile. Si acum la Santa Maria Novella se lucreaza dupa aceeasi tehnica. Parfumul se naste odata cu ciuma. De aceea in lucrare apare si o masca de dottore, neagra, cu cioc si ochi de sticla. In cioc se puneau plante aromate. Tipul acesta de masca va trece si in Commedia dell’ Arte.
Iunia Corina Mircescu: In plus, acelasi model de masca se pastreaza si la ciuma de la 1620. Ca o curiozitate, doctorii faceau parte din breasla spiterilor. Dar pe rafturile tuturor farmaciilor erau si carti. In aceasta breasla intrau inclusiv scriitorii.
Florin Galis: Eu m-as fi gândit ca simbolistica manusii e legata de duel, nicidecum de parfum. In ciclul „Florenta, memoria apei“ ati inclus si una dintre lucrarile din expozitia dumneavoastra dedicata Mexicului, „Memoria focului“.
Valeria Voicu: Da, e vorba de „Sacrificarea pruncilor“, inspirata din sarbatoarea azteca in care se faceau sacrificii umane care sa aduca ploaia. Când nici acestea nu ajutau, incepeau sa jupoaie copiii de vii. Cu cât tipau mai mult, cu atât credeau ca Tlaloc, zeul lor important, reprezentat printr-un nisip fin, va fi imbunat.