Editia a noua a celui mai important festival de film din România, „Transilvania“, a adus la Cluj, intre 28 mai – 6 iunie a.c., nu numai un numar-record de filme (240, dintre care peste 200 de lungmetraje), ci si o serie impresionanta de evenimente cinematografice.
Desfatari pentru cinefili:
1. „Metropolis“
Filmul lui Fritz Lang are deja vreo 83 de ani, dar inca se tine bine pe picioare, mai ales ca anul acesta a avut premiera, la Berlin, versiunea sa lunga, cea mai apropiata de viziunea cineastului de origine vieneza (o copie negativa al originalului a supravietuit ca prin minune la Buenos Aires, unde a fost decoperita in 2008). La TIFF, aceasta versiune completa, restaurata, a putut fi vazuta pentru prima oara de pe pelicula (la Berlinala, filmul fusese proiectat digital). Insa cea mai importanta premiera mondiala a fost cea a coloanei sonore: „Metropolis“ a fost acompaniat live de catre Antonio Bras, muzician, DJ si artist media stabilit in Germania, care a reusit, printr-un melanj atractiv si memorabil (muzica clasica si sample-uri instrumentale, pasaje electro si pop-rock etc.), sa aduca filmul mai aproape de publicul tânar. Sala arhiplina a cinematografului „Republica“ a reactionat excelent la dialogul dinamic dintre imagine si sunet, aplaudând indelung spectacolul-eveniment si plasându-l detasat in fruntea clasamentului realizat pe baza voturilor spectatorilor.
2. De doua ori „Dracula“
La noua ani dupa „Nosferatu“ (1922) de Murnau, romanul irlandezului Bram Stoker a avut parte de doua adaptari-gemene pentru marele ecran, amândoua prezentate la TIFF 2010. Cea mai cunoscuta este versiunea americanului Tod Browning, in care contele transilvanean era intruchipat de marele actor, originar din România, Bela Lugosi. Aceasta a fost proiectata in sala Operei Române din Cluj, acompaniata – tot live, desigur – de catre cvartetul de coarde local Arcadia, folosind soundtrack-ul din 1999 al popularului compozitor „clasicist“ Philip Glass (acesta a primit acordul studiourilor Universal pentru a realiza o coloana sonora a filmului-cult). Spectatorii au fost din nou entuziasmati, aproape dând uitarii versiunea „spaniola“, „Drácula“, semnata insa tot de un regizor american (mai putin cunoscutul George Melford), pe care multi dintre ei o urmarisera, cu trei seri inainte, in curtea castelului Banffy din satul Bontida. Se spune ca Melford a filmat, in aceleasi decoruri, noaptea, in timp ce Browning a avut doar filmari de zi. Diferente majore: actorii hispanici (de pilda, contele este interpretat de Carlos Villarías), durata mai lunga a versiunii (cu aproape jumatate de ora), dar si, din nefericire, lipsa subtilitatilor actoricesti sau regizorale. Gary Lucas, multipremiat chitarist si compozitor american, a ales insa acest film pentru a-i crea o coloana sonora originala, prezentata in premiera mondiala la Havana, in decembrie, iar in premiera europeana la Cluj. Interesant este ca ambele versiuni nu aveau muzica decât pe generice, in rest fiind filme vorbite. La TIFF, muzica a accentuat nu doar evenimentele de pe ecran, ci si dialogurile dintre personaje, oferind publicului o experienta cinematografica inedita.
3. „A Soundtrack for Andy Warhol’s Screen Tests“
Pianistul si compozitorul de jazz Lucian Ban este nascut in Cluj, dar traieste de multi ani la New York. El a avut ideea unui experiment audio-vizual inedit, intitulat „13 Most Beautiful Songs…“, prin care testele lui Andy Warhol, filmate intre 1967 – 1970, pe pelicula de 16 mm, s-au transformat in niste videoclipuri muzicale, unele uimitor de moderne. Printre protagonistii celor 13 filmulete se numara staruri (Bob Dylan, David Bowie, Lou Reed sau regretatul actor Dennis Hopper), dar si diversi necunoscuti care au trecut pragul „Fabricii“ lui Warhol. Lucian Ban si-a sustinut proiectul, in sala „Auditorium“ a Universitatii „Babes-Bolyai“, in colaborare cu muzicianul Mat Maneri (SUA), sound designer-ul electro Silent Strike (România) si VJ-ul Dan Basu (România). Chiar daca unii spectatori „puristi“ au parasit nemultumiti sala, performance-ul audio-vizual a fost un festin pentru multi altii, nu doar fani ai lui Andy Warhol.
Filme incântatoare si
stimulatoare (din sectiunea „Supernova“):
1. „Hadewijch“ (Franta, 2009) de Bruno Dumont
Noul film al regizorului care ne-a provocat si miscat prin „L’Humanité“ sau „Flandres“ (ambele distinse cu Marele premiu al juriului la Cannes) pune in discutie credinta oarba, protagonista fiind Céline/Hadewijch (interpretata magistral de juna debutanta Julie Sokolowski). Pâna unde pot duce extazul religios si automortificarea irationala? Dumont ne ofera doua finaluri posibile, determinându-ne sa meditam asupra credintei in lumea contemporana.
2. „Mama“ / „Madeo“ (Coreea de Sud, 2009) de Bong Joon-ho
Dupa superbele „Memories of Murder“ si „The Host“, cineastul ne propune un nou thriller cu intorsaturi suprinzatoare si adâncimi nebanuite, precum si momente de veritabila magie cinematografica. Cu complicitatea magnificei actrite Kim Hye-ja, Bong Joon-ho ne dovedeste ca nobila dragoste de mama poate duce uneori la crima, remuscare si disperare. Autorul sondeaza atent complexitatea sufletului uman, fara a-i judeca partile intunecate.
3. „O inima buna“ / „The Good Heart“ (Islanda – Danemarca – Franta – Germania – SUA, 2009) de Dagur Kári
Regizorul islandez, care a câstigat Trofeul TIFF in 2003 cu inubliabilul „Nói albinosul“, a realizat un film mai conventional / comercial, care ii poate dezamagi pe fanii sai. Desi defectuos la capitolul originalitate, „O inima buna“ straluceste prin momentele comice savuroase, in special de limbaj. Ce sanse de supravietuire au altruismul si inocenta in lumea de azi? Dagur Kári ne raspunde prin intermediul a doua personaje plasate initial la antipozi: Lucas (Paul Dano din „Va curge sânge“) si Jacques (Brian Cox, intr-un rol scris parca pentru Jack Nicholson sau Danny DeVito).