„A single man“, primul film în regia designer-ului vestimentar Tom Ford, este o adaptare (pe care Ford a realizat-o împreuna cu David Scearce) a romanului din 1964, scris de Christopher Isherwood.
Despre invizibilitate
Pelicula se doreste o portretizare a societatii americane din anii ’60, conturata prin prisma personajului principal, un profesor universitar de vârsta mijlocie, George Falconer (Colin Firth), ce traieste drama de a-si fi pierdut iubitul, Jim (Matthew Goode), cu care fusese împreuna timp de 16 ani.
Cei doi erau „invizibili“ într-o lume care nu numai ca nu încerca sa-i accepte, dar care nici nu facea efortul sa-i înteleaga sau sa-i cunoasca, homosexualitatea fiind în acea vreme un subiect tabu.
„A Single Man“ („Un om singur“) urmareste o zi din viata personajului principal, ale carui actiuni sunt întrerupte din când în când de flashback-uri, iar accentul cade pe suferinta umana, care lasa umbre si cute pe fata lui George, îmbracat absolut impecabil si purtând ochelari cu rame groase ce trimit cu gândul la Yves Saint-Laurent (sa nu uitam ca Ford a creat pentru renumita casa de moda din Paris, desi Yves nu era cel mai mare fan al lui).
George planuieste în detaliu acea zi, gândind-o ca pe ultima din viata sa, dar câteva evenimente neasteptate îl fac sa-si reconsidere planurile de la început.
O parada cinematografica
Apare un student care doreste sa i se spuna câte ceva despre „invizibilitate“, un barbat spaniol cu alura de James Dean care îi ofera servicii sexuale si îi face promisiuni de amor, fetita vecinilor, cu care poarta un dialog bizar si întâlnirea cu Charlotte, o veche prietena, consumatoare de gin tonic si tigari roz, personaj interpretat cu farmecul discret al Juliannei Moore.
Dar, mai presus de toate, filmul iese în evidenta datorita felului în care Firth îsi asuma si îsi conduce interpretarea si datorita compozitiei picturale a cadrelor, care sunt de o frumusete speciala.
Pentru ca „A Single Man“ este în primul rând un film frumos, ce vorbeste despre urâtul unei societati închistate, construite din aparente.
Suferinta lui George provine si din negarea lui ca om de catre ceilalti, din prefacatoria cu care e nevoit sa se „îmbrace“ în fiecare zi si din eterna sa invizibilitate.
Tom Ford a facut o parada a stilului cinematografic înnascut si original în „A Single Man“, a scos la lumina talentul unui actor remarcabil – Colin Firth – si a transformat o poveste de un tragic care s-ar fi putut confunda usor cu patetismul cliseizat într-una afectata de cursul firesc si totusi atât de neasteptat al existentei.
NOTA:
Rutina, teama de a ma repeta, judecatile mai mult sau mai putin drepte ma determina sa renunt momentan la cronica de film din „Cultura“.
Adevaratul motiv pentru care renunt la a scrie cronici de film (sau, ca sa fiu pe deplin sincera, renunt la a o face atât de des) e acela ca am descoperit ca imi place de o mie de ori mai mult sa creez decât sa judec operele altora. Mi-e mai usor sa scriu un scenariu decât sa scriu despre un film si, in plus, oricât de mult as incerca, nu pot sa fiu obiectiva.
Asadar, multumesc tuturor si, deocamdata, ramas-bun.