Piata internationala de arta. Trenduri în pictura contemporana
Cu vânzari de 550 de milionae de dolari în 2011, Chang Dai-chien este cel mai bine vândut pictor din lume. Pablo Picasso, liderul traditional al pietei de arta a cazut pentru prima data pe locul 3, el fiind devansat si de un al pictor traditionalist chinez, Qi Baishi.
Când criticii de arta se entuziasmeaza de valoarea pictorilor chinezi, este vorba numai despre câtiva dintre cei care domina topurile pictorilor tineri. Chang Dai-chien nu se afla printre acestia. El a murit în 1983, la vârsta de 84 de ani. Unii experti în arta chineza traditionala, pe care Chang o reprezinta de la prima pâna la ultima tusa, îl catalogasera pe acesta drept un „Picasso al Orientului“, dar o asemenea eticheta este greu de înteles publicului care nu cunoaste canonul artei chineze. Asa-zisul modernism sta aici în detalii, mai ales în detaliile care lipsesc din compozitia clasica a scenelor si piesajelor. În rest (si prin ochii celor care au doar un contact superficial cu pictura orientala) operele lui Chang Dai-chien pot fi foarte bine ale unui artist de la 1700: aceleasi pasari, pesti, pini, poeti, perspective, panorame, portrete, pete de cerneala. Poate în peisaje s-ar putea observa un expresionism nespecific artei chineze, dar regula nu e general-valabila. Exista totusi unele opere cu o tensiune plastica ce depaseste conventionalismul compozitiei si în care cerneala (nu doar cea neagra, ci si visina-putreda, verde-plumb si albastru-abis) preia conducerea subiectului si creeaza universuri plastice la granita cu expresionismul abstract. Însa cel mai adesea vocabularul artistic, materialele si tehnica pensulatiei ramân cele ale scolilor imperiale.
Numele pictorului se translitereaza în multe diferite variante. În pinyin (sistemul de transcriere agreat la Pekin (!)), el apare ca Zhang Daqian, iar în chineza mandarina varianta este Chang Ta-chien. Oriunde l-am cauta în bazele de date – la Z, la D, la C, la T – Dai-chien este un pictor cu o ascensiune uimitoare pe pietele de arta, subliniind cel mai bine ideea ca piata de arta asiatica este într-o extraordinara explozie si ca acum colectionarii chinezi detin suprematia în lume. În termeni reali, Picasso a obtinut în acest an o valoare de piata de 325 de milioane de dolari, al doilea cel mai bun an al sau. Totusi, cu o valoare care depaseste recorduri anuale din perioada când detinea suprematia, a cazut acum abia pe trei. Rata de crestere a Orientului este pur si simplu prea mare pentru ca pictorul andaluz sa poata tine pasul. Recordul anual de 550 de milioane de euro obtinut de Dai-chien în 2011 este noul record absolut al pietei de arta. Chiar si scorul obtinut de ocupantul locului 2, Qi Baishi, 510 milioane de euro, este un record impresionant. Cu un an înainte, în 2010, semnatura lui Chang Dai-chien facuse 314 milioane de dolari în licitatii, suma care îl plasase pe locul 4, dupa Picasso, Qi Baishi si Andy Warhol.
Spre deosebire de Baishi, Dai-chien nu are lucrari memorabile care sa fi intrat în topul celor mai bine vândute opere de arta. Succesul sau vine din volumul mare de lucrari vândute si din constanta preturilor acestora. Conform Artprice, în ultimii ani au fost vândute prin licitatii 5300 de opere ale sale (parte din aceasta cifra reflecta revânzarile), dintre care 4727 de acuarele si 489 de picturi. Conform Artvalue, recordul personal este de 24 de milioane de dolari, obtinut în 2011 de lucrarea „Lotus si rate mandarin“. Dintre lucrarile cu tenta expresionista cea mai scumpa a fost „Templu vechi printre nori“, adjudecata cu 8,8 milioane de dolari. Alte lucrari memorabile (pentru ochiul cuiva obisnuit cu pictura europeana) sunt „Templu si vârf de munte“ (7,9 milioane de dolari), „Lotusi sub vânt“ (4,1 milioane de dolari) sau „Dimineata cetoasa de primavara“ (1,6 milioane de euro). Dintre celelalte opere, conventional-traditionaliste, un exemplu poate fi „Locuinte în Muntele Qingbian“ (4,1 milioane de dolari), dar cumparatorii din Beijing si Hong Kong au probabil alte criterii de evaluare.