Sari la conținut
Autor: ROZANA MIHALACHE
Apărut în nr. 249

Asta a fost. Michael Jackson

    N-am fost niciodata un fan infocat al lui Michael Jackson si poate din acest motiv nici nu pricepeam prea bine de ce moartea lui a devenit un subiect inepuizabil pentru presa din intraga lume.
    Insa dupa „This is it“, unul dintre cele mai bune (daca nu chiar the best) documentare muzicale care s-au realizat pâna acum, pot sa spun in sfârsit ca am inteles.

    Un artist plin de viata
    Nu e vorba despre forta filmului in sine, ci despre subiectul sau – Michael Jackson, ale carui trup, voce si mai ales stare de spirit iti transmiteau tinerete si vitalitate.
    Ma asteptam sa vad o relicva, un show man decazut, un nebun convins ca inca mai poate, desi realitatea il contrazicea, dar am vazut in schimb un om plin de viata, care nu numai ca mai „avea miscarile“, dar inventa si unele noi, am urmarit un tip modest si cu un simt artistic desavârsit.
    „This is it“ este un colaj documentaristic bazat pe imagini filmate cu mai multe camere in timpul repetitiilor premergatoare turneului pe care M.J. dorea sa-l initieze in vara acestui an. Repetitiile au durat din aprilie pâna in iunie, când Michael s-a hotarât sa coboare mai repede cortina, inainte sa apuce sa strige live „This is it“.
    Cu adevarat surprinzator este ca starea de spirit pe care o afisa artistul n-ar fi anticipat nicidecum o cadere nervoasa, o depresie profunda. El, un perfectionist prin excelenta, se ocupa de fiecare detaliu al concertului, dar in acelasi timp le sustinea moralul celorlalti.
    Pledoaria lui pentru dragoste si pentru salvarea planetei prin forta iubirii, care ar trebui sa ne lege si sa ne defineasca pe toti, a trecut dincolo de ecran, facându-ne pe noi, spectatorii (chiar si pe cei mai sceptici, si aici ma includ si pe mine), sa ne simtim „miscati“ si emotionati de toate demersurile lui in acest sens.
    Grija pentru detalii
    Documentarul incepe cu declaratiile tinerilor care venisera in primavara sa sustina probele necesare pentru a i se alatura lui Michael in calitate de dansatori. Toti erau peste masura de emotionati, ii cunosteau muzica si miscarile de dans mai bine ca pe „Tatal Nostru“ si plângeau ca niste copii când au fost admisi.
    Tinerii acestia si-au vazut visul cu ochii, desi, din pacate, nici ei n-au apucat sa-l duca pâna la capat.
    Acest capat ar fi insemnat un concert cum nu s-a mai vazut, cu efecte speciale cu totul si cu totul deosebite, cu imagini prelucrate, proiectate pe ecrane imense, in care M.J. era insertat in diverse scene de film alaturi de Rita Hayworth si de Humphrey Bogart, sau in care monstri inspaimântatori prindeau viata si te bântuiau daca nu reuseai sa intelegi Dansul.
    Acest concert n-a mai avut loc, iar documentarul, regizat de Kenny Ortega, acelasi care se ocupa si de regia spectacolului in sine, ramâne singura alinare pentru fani si dovada suprema, certa, ca Michael Jackson era mai presus de toate un profesionist.
    Si, indiferent daca esti sau nu fan al muzicii lui, nu poti sa nu-l respecti pentru ceea ce facea si pentru minutiozitatea cu care trata fiecare lucru in parte.
    Asta e
    Ceea ce s-a intâmplat cu el este inexplicabil, pentru ca, repet, dupa ce vezi imaginile din „This is it“ e aproape imposibil sa crezi ca Michael Jackson suferea o depresie atât de crunta si in niciun caz nu poti accepta ca aceasta va duce la un asemenea deznodamânt, mai ales in conditiile in care artistul era supravegheat medical.
    Nici cei care organizau turneul nu puteau sa perceapa o asemenea intâmplare, având in vedere ca M.J. parea a fi in forma foarte buna.
    Este vorba despre aceeasi companie care se ocupa si de turneul lui Leonard Cohen, si atunci „recuperarea banilor pierduti in urma promovarii concertului lui Michael a devenit responsabilitatea celorlalti artisti care au semnat un contract cu AEG Live“, spunea vara trecuta Roscoe Beck, basistul lui Leonard.
    Pentru ca, intr-o lume ca asta, chiar totul, fara nicio exceptie, se rezuma la bani.
    Si, dupa ce Michael Jackson a murit, in urma lui au ramas niste copii indurerati, niste admiratori mâhniti de tristete si multi, multi, multi profitori.
    Dar, „This is it“.