Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Inteligența artificială… naturală

Inteligența artificială… naturală

Sud-coreeanul Kim Ung-Yong s-a născut în ziua de 7 martie 1963, deci a împlinit vârsta de 58 de ani. El este unicul om născut pe această planetă cu coeficient de inteligență (IQ) de 210 unități. Înaintașul care deținea campionatul a fost Stephen Hawking cu un IQ de 160. Kim Ung-Yong a vorbit la 6 luni, a citit cursiv în limbile coreeană, japoneză, engleză și germană la 6 ani. Pentru învățarea oricărei limbi are nevoie de 30 de zile. La 6 ani, rezolva integrale și calcule diferențiale, scria poezii și era un pictor apreciat.
De la 4 la 7 ani a absolvit cursurile Universității de Fizică din Hanyang. La invitația NASA, a plecat în Statele Unite, unde a absolvit studiile universitare și a lucrat în cercetare din 1970 până la 1978. A publicat 90 de articole științifice originale în domeniul sistemului hidraulic.
La vârsta de 15 ani, în anul 1978, spre surprinderea tuturor, s-a întors acasă, în Coreea de Sud, unde în decurs de un an și-a echivalat toate gradele primite și s-a angajat ca asistent universitar la o facultate de fizică din provincie. La 29 de ani (1992) activa ca asistent la Universitatea Națională din  Chungbuk. În 2014 este numit profesor la Universitatea din Shinhan, unde predă și azi, fiind, de asemenea, vicepreședinte al Centrului de Cercetare-Dezvoltare North Kyeong-gi din Coreea de Sud.

În anul 2010 geniul a respins cu severitate acuzația care i se aducea – de a fi un geniu pierdut pentru Coreea de Sud. El declara: „Oamenii cred că un IQ mare până la cer aduce omnipotența. Și greșesc. Eu sunt un om cu defecte, nu am talent muzical, nu am talent sportiv și multe altele, oamenii judecă după standarde unilaterale. Oamenii au capacități de învățare, speranțe, talente și visuri diferite și defecte care, toate, trebuie respectate”.
Unui alt ziarist i-a răspuns: „Poți avea o capacitate intelectuală mare, poți fi genial, adică să posezi științele matematice foarte bine, să te naști cu abilități lingvistice de necontestat… Dacă ești deficitar la capitolul inteligenței emoționale, dacă nu iubești în mod constant și nimeni nu te iubește cu adevărat, nimic nu mai contează. Am fost sus, acolo unde majoritatea oamenilor visează să ajungă. Nu e nimic acolo. E pustiu. Întoarceți-vă la lucrurile simple!”
Iată un geniu care-și cere dreptul la o existență egală cu a oamenilor normali, sau ceea ce se numește pe nedrept „mediocritate”. Ce are superior mediocritatea față de genialitate? Armonia funcțiilor. Este exact ce-i lipsește lui Kim Ung-Yong pentru a se bucura de genialitatea lui. Răspunsurile lui sunt senzaționale, cum este întreaga sa poveste. Ce se ascunde în spatele acestor afirmații? Două fenomene. Primul, „un om nu poate trăi toată viața într-o vitrină”, are nevoie de o viață personală, natura acordă libertatea de a avea „o viață numai a ta”, după care el tânjește și pe care noi toți ceilalți o avem în prea mare belșug și tânjim la ceea ce el are mult prea mult. El a pierdut acest drept deoarece este altfel decât noi toți. Al doilea: ce este „inteligența emoțională” de care el vorbește? Este un dar de care natura l-a delapidat, pe care noi toți îl avem. El îi intuiește existența la toți ceilalți, care nu sunt ca el, dar el nu o poate simți. „Inteligență emoțională”, pe care el o numește, nu este altceva decât o „inteligență” naturală, nu artificială.
Există cu adevărat o inteligență emoțională? Nu! Dar există un sistem emoțional al creierului. Însă Kim Ung-Yong, cu un IQ de 210, este blestemat să trăiască fără el. Alan Turing, tatăl inteligenței artificiale, a demonstrat că, spre deosebire de inteligența naturală, mașinile pot fi folosite ca inteligență artificială și, cu ajutorul lor, a schimbat soarta celui de-al doilea război mondial. Diferența dintre cele două inteligențe este „absența emoționalității și conștiinței – sau conștiinței emoționalității” în cea artificială. Turing însuși a fost învățat târziu, de către cea care-l iubea, „să se prefacă că-și iubește prietenii”, sfat fără de care ar fi eșuat. Singurul prieten pe care l-a avut și pe care se povestește că l-a iubit, deoarece a dat numele lui mașinii pe care Alan Turing a inventat-o, era o pasiune sexuală, el fiind homosexual.
Existența lui Kim Ung-Yong permite înțelegerea diferenței dintre inteligența artificială și cea naturală, cea care include conștiința emoționalității (human mind), cu care el nu s-a născut. Dacă cineva care ar putea alege de la naștere să fie un Kim Ung-Yong, o minte de excelență cognitivă, sau un om normal cognitivo-emoțional, ce ar alege? Toți cei care nu înțeleg diferența ar alege prima opțiune, cei care înțeleg o vor alege pe a doua.
Inteligența artificială a devenit o disciplină academică din anul 1955, cu 8 ani înainte să se nască Kim. Deși speranțele puse în ea au eșuat, unele realizări, precum robotica, mașinile de învățat și rețelele neuronale artificiale, au adus o contribuție care nu este neglijabilă. Iată-ne în fața unei minuni numite Kim la care, în loc ca omul să imite natura, descoperind legile universale, natura a imitat mașinile. Kim Ung-Yong are creierul unei inteligențe artificiale, o mașină Turing lipsită de emoționalitate.
Noi, mediocritatea lumii, suntem armonici cu un sistem emoțional care ne conferă armonia de care are nevoie Kim și fără de care nu are posibilitatea de a se bucura de viața care o trăiește. Centrul coordonator al vieții noastre emoționale este sistemul limbic. I s-a dat numele de limbic deoarece el reprezintă limita sau hotarul dintre omul emoțional și cel cognitiv. Este sistemul implicat în comportamentul și reacțiile noastre care ne ajută să supraviețuim, să ne apărăm, să ne reproducem, să declanșăm luptele sau să ne supunem, să iubim sau să urâm, să ne dăruim celuilalt sau să-l ucidem. Kim Ung-Yong este născut cu un deficit al structurilor emoționale (limbice), sortit să îi privească pe alții cum iubesc și sunt iubiți, fără ca el să poată simți aceste lucruri. Datorită capacității sale uriașe de cunoaștere, le intuiește, fără a le putea însă trăi, acesta este blestemul lui (blestemul lui Tantalus) și explicația a tot ce a declarat.
Noi, ceilalți, să nu-l invidiem, ci să-l respectăm deoarece avem ceea ce el nu are, „bucuria de a trăi”. Așa cum îl respectăm pe Nicolae Iorga, care, în decursul unei vieți de 69 de ani, a scris 1250 de cărți și 25 000 de articole, să respectăm genialitatea lui Kim fără să-l invidiem. Să acceptăm ceea ce spune Kim despre oameni: sunt diferiți și toți au calități și defecte, diferențele la unii sunt puțin vizibile, în timp ce la alții sunt enorme și dau imaginea de minuni ale naturii. Nu există miracole sau minuni, ci numai fenomene neînțelese.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.