Cât de religioși sunt românii (sau cred că ar fi dezirabil să fie)?

85% dintre români se consideră persoane religioase, cf. Barometrului „Informat.ro” realizat de Inscop Research. Cu toate acestea, 51.6% dintre români se declară nepracticanți, spunând că merg la biserică doar la marile sărbători (25,4%), foarte rar (19,4%) sau niciodată (6,8%).

Ponderea celor care se declară religioși este mai redusă pentru anumite profile de public: tinerii și persoanele cu studii superioare. Astfel, 23% dintre tineri și 30% dintre cei cu studii superioare nu se consideră persoane religioase. La polul opus, ponderea celor care se identifică prin viața lor religioasă este mare în rândul celor cu un nivel redus de educație (97%) și al celor care locuiesc în mediul rural și în micile orașe (93%, respectiv 83%).

Context

Datele sondajului sunt relevante pentru întreaga populație din România, indiferent de etnie și confesiune. Datele publicate nu precizează religia persoanelor intervievate.

Conform datelor statistice, cei mai mulți cetățeni români sunt de religie creștin ortodoxă. Însă ponderea acestora a scăzut remarcabil în ultimii ani. Față de 19,8 milioane de ortodocși, câți se autodeclarau în 1992, în recensământul din 2021 numărul a scăzut la 14 milioane. Minusul este de 30%. Romano-catolicii, a doua confesiune după numărul de enoriași, sunt și ei mai puțini cu 37% (0,7 milioane față de 1,2 milioane în 1992). Ca pondere, au căzut pe locul al treilea. În schimb au crescut unele grupuri neoprotestante (Martorii lui Yehova sau penticostalii), cu plusuri de zeci sau sute de mii de persoane. (Cifrele utilizează date INS din diferite analize și comunicate).

Un alt fenomen remarcabil pentru viața religioasă din România este diminuarea acestor comunități prin emigrația definitivă sau semidefinitivă. Astfel, la ultimul recensământ, ortodocșii reprezentau 73,8% din populație, catolicii (inclusiv greco-catolici – 4,5%), protestanții (inclusiv cultele neoprotestante – 5,97%), dar pentru aproape 14% dintre cetățenii români lipsesc datele întrucât nu au fost recenzați direct. Alți 9% dintre români au refuzat să își declare religia. Ateii și agnosticii reprezintă mai puțin de 1% din populație.

Cercetarea Inscop s-a desfășurat exclusiv pe teritoriul României.

Datele cercetării Inscop:

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research

Ediția a II-a, iunie-iulie 2025

Capitolul 12: Religiozitatea populației

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a II-a, realizat în perioada 20-26 iunie 2025, 85% dintre români se consideră persoane religioase.

Inscop Research. Răspunsurile la întrebarea „Vă considerați o persoană religioasă?”

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie

Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director general INSCOP Research: „Religiozitatea românilor este una culturală și identitară, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă în condițiile în care 30,6% din populație declară că merge cel puțin o dată pe săptămână la biserică. Religiozitatea practicantă este mai ridicată în rândul populației din mediul rural, din orașele mici și medii. De asemenea, votanții PSD și AUR declară că merg mai des la biserică decât votanții PNL și mai ales USR.”

Analiza pe categorii demografice (gen, vârstă, educație, mediul de rezidență, sector economic, simpatii politice, utilizarea social media) a celor care se consideră persoane religioase.

Darie Cristea – director de cercetare INSCOP Research: „Actualele date ale Barometrului Informat.ro – INSCOP Research confirmă imaginea pe care o avem privind religiozitatea românilor. Românii se consideră persoane religioase în marea lor majoritate. Desigur, când vorbim despre religiozitate ca indicator sociologic măsurat printr-un sondaj de opinie, nu ne imaginăm că românii sunt neapărat mai buni și mai pioși decât alți europeni, de exemplu. În schimb, studiul nostru ne permite să constatăm că românii se autodefinesc, într-un procent covârșitor, ca persoane religioase și nu refuză ideea de religie și asocierea cu religiozitatea. Inclusiv comportamental este sesizabil acest profil atitudinal al românilor: 47% dintre români spun că merg la biserică o dată pe lună sau mai des. Și dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populație consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existența acestei religiozități. Da, aici este o deosebire față de multe societăți europene occidentale, unde dezinteresul față de religie și ateismul sunt destul de bine reprezentate ca atitudini, atât individuale cât și publice.”

Religiozitate

Identitatea religioasă

85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% spun că nu, iar 1% nu știu sau nu răspund.

Se consideră persoane religioase în special: votanții AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din mediul rural. Persoanele cu studii superioare, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare declară într-o proporție mai mare decât restul populației că nu se consideră persoane religioase.

Practicanții

7.6% dintre respondenți declară că merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% că merg o dată pe săptămână, iar 17.1% cel puțin o dată pe lună. 25.4% dintre cei chestionați spun că merg la biserică doar la marile sărbători, în timp ce 19.4% merg foarte rar, iar 6.8% niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.7% din total eșantion.

Merg de mai multe ori pe săptămână la biserică în special: votanții PNL, persoanele între 18 și 29 de ani și persoanele cu studii primare. Se duc la biserică o dată pe săptămână mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din urbanul mic. Frecventează cel puțin o dată pe lună biserica în special: persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat. Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat merg doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât restul populației. Se duc foarte rar la biserică mai ales: votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din urbanul mare. Printre categoriile care spun că nu merg niciodată la biserică se regăsesc în procente mai ridicate decât media votanții USR și locuitorii din București.