Profesor, doctor în științe politice Rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) Bursier Fulbright New Century, Universitatea George Washington, D.C., SUA, 2007-2008 Fost ministru al Educației și Cercetării (2012-2014)
Pe 7 noiembrie 2023, la Paris, în deschiderea celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, toate cele 194 de state membre au rostit același nume. Simona-Mirela Miculescu, ambasadorul României, era aleasă, prin vot… Citește mai mult »Demnitatea reprezentării. România în fruntea UNESCO
George Simion reia obsesiv tema suspendării Președintelui României. A făcut-o în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, a repetat-o în perioada interimatului lui Ilie Bolojan, o continuă astăzi, când Nicușor Dan se află la Cotroceni. Pentru… Citește mai mult »Suspendarea care NU va avea loc
Nu există contradicție mai mare în politica internațională decât cea dintre idealul moral și realitatea crudă a puterii. Premiul Nobel pentru Pace, dincolo de prestigiul său simbolic, nu a fost niciodată o recompensă pentru inocență,… Citește mai mult »Trump și Premiul Nobel: între emoțional și rațional
Funcția prezidențială nu se reduce niciodată la simpla legitimitate juridică oferită de vot. Într-o democrație, câștigarea alegerilor este condiția de început, nu dovada finală a competenței sau a autorității simbolice. Între mandatul formal și ceea… Citește mai mult »Prezidențiabilitatea unui președinte
În urmă cu 10–15 ani, se vorbea – mai mult informal – despre planul Rusiei de a infiltra politica și presa românească și europeană. Existau atunci chiar nume de politicieni, analiști și jurnaliști despre care… Citește mai mult »Partidele KGB
Puține cuvinte au o istorie atât de bogată și, în același timp, o reputație atât de ambiguă precum termenul „compromis”. În limbajul cotidian românesc, el este asociat mai degrabă cu cedarea rușinoasă, cu lipsa de… Citește mai mult »Compromisul în politică
Este deja bine cunoscut faptul că nu indivizii izolați, ci combinația dintre ei poate produce, în anumite situații, adevărate catastrofe. Istoria abundă de exemple. Actualitatea, de asemenea. Prostia, în sine, e gravă atunci când ajunge… Citește mai mult »Chimia nebunilor în politică
Pe 24 august 2023, am publicat pe platformele online Revista Cultura și Blogurile Adevărul un editorial intitulat „Moscova este aici!”. La acel moment, semnalam public faptul că Rusia nu mai are nevoie de tancuri pentru… Citește mai mult »Moscova este (tot) aici!
În ultimii ani, vocabularul politic românesc este inundat de termeni relativ noi, cel puțin pentru marele public, dar și de cuvinte pe care le credeam lăsate în urmă, ferecate undeva între filele unor dosare istorice… Citește mai mult »Războiul hibrid, extremismul și „idiotul util”
În arhitectura statului democratic, presa este considerată adesea „a patra putere”, alături de legislativ, executiv și justiție. Rolul său central este de a asigura transparența guvernării, de a proteja cetățenii de abuzurile puterii și de… Citește mai mult »Presa liberă și democrația: între ideal și realitate
Într-o Românie care se pretinde a fi o democrație funcțională, există situații care par desprinse dintr-un manual al paradoxurilor politice. Una dintre aceste situații este „Cazul Dominic Fritz”, care pune la încercare coerența arhitecturii democratice… Citește mai mult »Fractura logică a democrației românești: Cazul Dominic Fritz
Există o categorie recurentă în spațiul public românesc – și nu doar românesc – pe care o putem numi, fără ezitare, „țipătorii”. Nu sunt doar oameni vocali, ci indivizi pentru care ridicarea tonului a devenit… Citește mai mult »Țipătorii
Am analizat într-un articolul anterior fenomenul tăcerii (Tăcerea – Revista Cultura), ca formă de înțelepciune publică sau ca gest de abandon civic, prin care intelectualii, instituțiile și liderii politici aleg fie să echilibreze spațiul public,… Citește mai mult »Vorbitul aiurea*
În politică, tăcerea nu este niciodată un simplu gest personal. Este un act public, cu consecințe publice. Poate fi un gest de prudență sau o strategie de putere. Dar poate fi și o formă de… Citește mai mult »Tăcerea*
În societățile democratice, raportarea la propriul trecut nu este un exercițiu opțional, ci o condiție esențială pentru menținerea unui cadru de gândire critic și pentru prevenirea derivei autoritare. În România ultimilor ani, asistăm însă la… Citește mai mult »Memoria vulnerabilă: reabilitarea discursivă a Mișcării Legionare în România contemporană*
Uneori, tensiunile politice și sociale din viața unei comunități devin atât de intense, încât limbajul public ajunge să reflecte nu doar radicalizarea ideilor, ci și degradarea relațiilor interumane. În astfel de momente, intelectualii publici joacă… Citește mai mult »Despre (unii) intelectuali, limbaj, violență simbolică și dialog (ne)democratic*
Există momente în viața unei societăți când realitatea te forțează să te oprești din zgomotul cotidian, să privești în jur și să te întrebi: în ce direcție mergem cu adevărat? România traversează acum un astfel… Citește mai mult »România 2025: între decizie, deficitul de încredere, extremism și responsabilitate colectivă[1]
Începând de astăzi, două teme vor domina dezbaterea publică: 1. discuția despre „învingător” – Nicușor Dan, viitorul președinte; 2. resetarea „partidelor tradiționale” – PSD și PNL. Primul subiect va evolua, probabil, într-o manieră clasică: Cine… Citește mai mult »Încotro?
Legea 370/2004, care reglementează modalitatea de desfășurare a alegerilor prezidențiale din România, este depășită din multe pucte de vedere. Despre problema celor 200.000 de semnături am mai discutat și, cu siguranṭă, o să mai avem… Citește mai mult »Să-i verificăm pe candidați!