Arte vizuale. Sezonul de iarnă la MNAC

Tocmai s-a deschis sezonul expozițional de iarnă de la Muzeul Național de Artă Contemporană, însă fără vernisaj, așa cum era de așteptat. La parter se afla deja „Acționând pe de rost”, expoziția Larisei Crunțeanu, cu trei instalații în care au intervenit Irina și Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi și alte câteva artiste performative, într-un fel de comuniune feministă pe un fundal arhaico-futurist… În schimb, în Sala de Marmură, este proaspăt introdusă instalația multimedia a timișoreanului Bogdan Rața, „Părăsirea umbrei / prinderea luminii”. La parter se mai află și „o selecție de lucrări omagiale din Colecția MNAC”.
Etajul doi este ocupat de expoziția îndelung așteptată, după ce MNAC a încheiat prima sa „procedură de achiziţii publice de artă contemporană din ultimii 12 ani”, expoziție intitulată „După doisprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări”, formată din 167 de lucrări achiziționate din bani publici, reprezentând în jur de o sută de artiști, artiste, grupuri – în marea lor majoritate, nume familiare pentru cunoscătorii de artă contemporană din România: de la Ștefan Câlția, Gheorghe Rasovszky, Decebal Scriba, Doru Tulcan sau Marian și Victoria Zidaru până la Larisa Sitar, Raluca Ilaria Demetrescu sau Biroul de Cercetări Melodramatice. Din păcate, expoziția aceasta nu va dura decât puțin peste o lună.
La etajul trei merită vizitată „Bilderfahrzeuge [Vehicule ale imaginii]. O retrospectivă Peter Jacobi”, acesta fiind artistul vizual născut în Ploiești – și cu o primă expoziție personală la Galeria Simeza din București, în 1965 – ce a realizat Monumentul Holocaustului din București, inaugurat în 2009. Un nume important în istoria artei postbelice și contemporane din România, a contribuit la noua artă textilă și la evoluția sculpturii către postmodernism.
Două expoziții notabile se află la ultimul etaj: Proiectul UMAN. Etapa 11. „Şi apoi…” (Ciprian Paleologu) și Spaţiul Dialog – Ceci n’est pas un vote (Diana Matilda Crișan, Loredana Ilie, Andrei Ilincaru, Ruxandra Ivan, Sorina Popescu, Sandra Gabriela Puișor, Andra Semciuc, Răzvan Cristian Uță; curator: Mihai Zgondoiu).
Muzeul de Artă Recentă, în ultima parte a programului „Sejur la MARe” de anul acesta, a înlocuit „Răsărit de soare” (2004) a lui Roman Tolici cu un alt tablou al aceluiași artist, „There is No Hope” (2014), o lucrare mai subtil parabolică – o structură de sticlă care se desface într-o spirală ce devoalează celule-cubicluri cu mulțimi umanoide, un fel de turn Babel al corporatismului și stratificării societății –, executată excelent, fiind probabil una dintre cele mai valoroase picturi recente ale lui Tolici.
Rezidența BRD Scena9 prezintă „proiectul AICI. ACUM, o declarație a tinerei generații de artiști despre starea actuală a culturii contemporane în România”. Este o expoziție multimedia, în care artele vizuale sunt reprezentate de Dragoș Dogioiu și grupul wundrkam (Alessandro Grigoriu, Liviu Ralea & Ștefan Simion), cinematografia de către Lucia Chicoș și Gabriel Durlan, iar muzica: Rareș Andrei Constantinescu și Bety Pisică.
În materie de cărți, reperul anului îl constituie „Romanian Contemporary Art 2010 – 2020. Rethinking the Image of the world. Project and sketches” (editat de curatorii Adrian Bojenoiu și Cristian Nae la Hatje Cantz Verlag, Berlin), un volum care prezintă 29 de artiști români activi în ultimul deceniu (în mod derutant, prezentați toți ca fiind „tineri”), de la regretata Geta Brătescu și Lia Perjovschi până la Ciprian Mureșan, Mi Kafchin sau Taietzel Ticalos. Pe lângă contribuții eseistice, cartea este și bogat ilustrată – așadar, va deveni curând un instrument pentru colecționari.
În ceea ce privește teoria-ca-practică-artistică, în descendența ODD, a apărut o nouă platformă online intitulată Out of Stock, proiect coordonat de Edith Lázár de la Aici Acolo Pop Up Gallery, cu autoare din România și din alte țări care abordează teme actuale și de viitor.

Lasă un răspuns