Ediția din acest an a Festivalului George Enescu a fost un real succes, reușind să reunească 4.000 de artiști din 28 de țări și să ofere publicului peste 100 de concerte între 24 august și 21 septembrie. A fost un eveniment cu o participare largă, extins în numeroase orașe, consolidându-și statutul de reper cultural major pentru o mare parte a populației României, 67,7% considerând că România are de câștigat de pe urma acestui festival.
Cu toate acestea, sondajul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 1-9 septembrie 2025, indică o tendință care merită maximă atenție. Datele arată, comparativ cu un sondaj similar realizat în urmă cu 12 ani, o scădere a notorietății atât a festivalului, cât și a personalității artistice George Enescu.
Concret, notorietatea lui Enescu a scăzut de la 90,6% în 2013 la 85% în 2025, iar notorietatea festivalului a înregistrat o scădere similară, de la 80,2% la 76,6%. Această diminuare este deosebit de pronunțată în rândul segmentului de vârstă 18-29 de ani, unde cifre devin îngrijorătoare.
Analizând profilul demografic, cele mai relevante disparități sunt în rândul tinerilor:
- 54% dintre tineri nu au auzit de Festivalul George Enescu
- 26% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani declară că nu au auzit niciodată de George Enescu
Însă problema pare să depășească cadrul unei simple necunoașteri a unui compozitor sau festival. Datele din acest sondaj, coroborate cu alte cercetări privind consumul cultural din ultimii ani, sugerează o tendință mai largă de superficializare a preferințelor artistice în rândul tinerilor. Scăderea familiarității cu figuri de referință ale culturii înalte nu este compensată de o cunoaștere mai profundă a altor forme artistice valoroase, ci pare să coexiste cu o orientare către forme de divertisment de complexitate redusă.
Corelația directă între notorietate și nivelul de educație este evidentă: persoanele cu educație primară și tinerii sub 30 de ani sunt categoriile care au auzit cel mai puțin atât de compozitor, cât și de festival. Această situație ridică întrebări privind eficacitatea sistemului educațional în transmiterea unui minim de cultură generală și în formarea unor repere culturale .
Datele devin și mai complexe atunci când le suprapunem cu opțiunile politice și valorice ale populației. Observăm un paradox semnificativ: deși 58,3% dintre români consideră că păstrarea valorilor naționale și tradiția sunt cele mai importante pentru societate, electoratul care se declară cel mai atașat de aceste valori este, în același timp, cel mai puțin familiarizat cu ele. Votanții AUR, declară în proporție de 75% că prioritizează tradiția și valorile naționale; totuși, pentru un sfert dintre ei o personalitate de magnitudinea lui George Enescu este o necunoscută. Această situație evidențiază disocierea dintre retorica culturală și cunoașterea efectivă.
Indiferent de gusturile artistice și muzicale ale fiecăruia, notorietatea sau lipsa de notorietate a unei personalități de talia lui George Enescu funcționează ca un indicator social. Iar, în acest context, scăderea notorietății în decurs de 12 ani indică o degradare nu doar culturală, ci și socială. Conform datelor Inscop, doar 51% dintre tineri (și doar 55% dintre votanții AUR; și 41% dintre cei cu studii primare) înțeleg rolul Festivalului Enescu în promovarea României. În același timp, 22% dintre tineri cred că un asemenea festival este nociv pentru țară. La nivelul întregii populații, ponderea celor care cred că România are de pierdut din organizarea festivalului a crescut de la 1,8% în 2013 la peste 10% în prezent.
vezi:
