Primele date statistice despre designul grafic în România

Asociația Local Design Circle a realizat și publicat primul sondaj privitor la designul grafic în România. La granița dintre tehnologie și arte, designul grafic este mai puțin conștientizat în țara noastră din cauza condițiilor specifice ale mediului de business și ale timingului în care profesiile din acest spectru s-au dezvoltat și au evoluat. Strâns legat de activitatea de tipărire, designul grafic din România a trecut prin numeroase șocuri provocate de schimbul de tehnologii, creșterea remarcabilă și apoi prăbușirea tirajelor presei tipărite, transformări esențiale ale mediului de business în ce privește brandingul, marketingul și publicitatea, dar și segmentul media. Profesiile din zona designului grafic au evoluat permanent între creșteri remarcabile și scăderi accentuate. Acestea, pe lângă diversificarea extremă a activităților, produselor, domeniilor de business beneficiare, esteticilor ș.a. au dus, până în prezent, la o foarte slabă conștientizare publică a acestui domeniu tehnic și de creație. Lipsa, până recent, a unor comunități active a contribuit și ea la slaba recunoaștere a acestor profesii.

Rezultatele sondajului realizat de Local Design Circle dau un prim contur al acestor activități. Datele cuprinse în raport au fost culese fără eșantionare, prin intermediul unui formular online cu participare voluntară. Totuși, inițiativa LDC permite o primă evaluare prin intermediul celor peste 300 de răspunsuri primite de la participanți.

Jumătate dintre repondenți locuiesc în București

Prima ediție a raportului LDC poate fi descărcată de pe site-ul asociației, la adresa https://localdesigncircle.com/sdc_download/772/?key=t8bv0jwqzpt20xe6erls0nayjn69rk

Câteva dintre datele relevante ale raportului:

• Vârstă: Nucleul de vârstă al respondenților se situează între 21 și 40 de ani, reprezentând peste trei sferturi din total.
• Gen: Distribuția este aproximativ uniformă, cu 48.2% femei și 50.3% bărbați.
• Locație: 94% dintre respondenți locuiesc în România. Distribuția este concentrată în orașele mari, cu Bucureștiul (53.5%) și Clujul (12.5%) fiind județele cu cea mai mare reprezentare. Această concentrare reflectă faptul că serviciile de design grafic prosperă unde mediul de afaceri este competitiv.

Educație și nivel de pregătire

• Nivel de studii: Aproape jumătate dintre respondenți au studii de licență (45.8%), urmați de cei cu studii masterale (29.3%) și liceale (18.3%).
• Studii academice în domeniu: Comunitatea este aproape perfect împărțită între cei care au urmat studii academice în design grafic (47.6% „Da”) și cei care nu (52.4% „Nu”), indicând o puternică componentă autodidactă. Dintre cei cu studii academice, 88.3% le-au urmat la o universitate din România.

• Alte forme de specializare: 50.8% au urmat cursuri, 49.2% workshopuri, iar 33.2% ateliere, demonstrând o nevoie de învățare constantă într-un domeniu în evoluție rapidă. Astfel, schimbările permanente și radicale la nivelul tehnologiilor și software-ului, dar și a esteticilor și modelor vizuale necesită o pregătire profesională permanentă, profesia fiind una dintre cele mai solicitante din acest punct de vedere.
• Relația școală-piață: Aproximativ jumătate dintre respondenți au considerat relevante sau foarte relevante proiectele primite ca teme în timpul studiilor în raport cu cerințele pieței muncii.

Muncă și satisfacție

• Situație profesională: Mediul este preponderent ocupat de freelanceri (157) și angajați full-time (145). Mulți activează și în roluri de colaborator (47) sau antreprenor (83).
• Forma contractuală: Cele mai comune forme sunt contractul de muncă (46.4%) și entitatea juridică/SRL (26.8%).

• Experiență: Există o varietate de niveluri de experiență, cu 27.5% având între 5-9 ani de practică și 19.5% peste 15 ani.
• Subdomenii: Cel mai frecvent subdomeniu de activitate este designul de identitate (Branding – 207 mențiuni), urmat de Editorial (136) și Communication (122).
• Competențe adiționale: Mulți designeri posedă și alte competențe, cum ar fi ilustrația (154), fotografia (120) și editarea video (100).
• Sursa proiectelor: Principalul canal de obținere a proiectelor este prin recomandări (82.8%), urmat de promovarea personală (44.4%).
• Piața de desfacere: Proiectele sunt destinate pieței locale (40.7%), ambelor piețe (39.4%) și pieței internaționale (19.9%).
• Venit: Aproximativ jumătate dintre respondenți câștigă mai puțin de salariul mediu net pe economie la nivel național, indicând o poziție economică dificilă pentru designerii tineri cu puțină experiență. Cei cu experiență consolidată și-au asigurat proiecte din piața internațională, fiind într-o poziție financiară mai stabilă.
• Program de lucru: 52.3% lucrează între 4-8 ore pe zi, însă 36.8% lucrează peste 8 ore, iar aproximativ un sfert dintre respondenți sunt suprasolicitați, în special cei care lucrează pe cont propriu. 56% nu sunt plătiți pentru orele suplimentare.
•  Plată corectă: Doar 25.2% consideră că sunt plătiți corect, în timp ce 37.2% cred că sunt plătiți corect uneori. Freelancerii (28.4%) și antreprenorii (21.5%) sunt mai predispuși să afirme că nu sunt remunerați corespunzător.
•  Mulțumirea la locul de muncă: 29.8% se declară mulțumiți și 25.5% foarte mulțumiți de locul actual de muncă, sugerând că alte criterii (atmosferă, colegi, proiecte) contribuie la satisfacție.
• Colaborarea cu clienții: Majoritatea respondenților sunt mulțumiți (40.4%) sau neutri (40.4%) în privința colaborării cu clienții.
• Stabilitate profesională: 28.1% consideră că activitatea lor este stabilă, iar 24.2% foarte stabilă. Cu toate acestea, de trei ori mai mulți freelanceri (26.7%) percep lipsa de stabilitate comparativ cu angajații (10.3%).
• Volumul de muncă/deadline-uri: 37.1% se simt uneori copleșiți de volumul de muncă raportat la termenul de livrare, iar 35.8% adesea. Perfecționismul poate contribui la burnout, în special la freelanceri (50%) și antreprenori (48.2%).
• Munca inutilă: 35.4% simt uneori că munca lor este inutilă, iar 31.8% adesea. Această percepție poate fi legată de poziția în lanțul decizional, cei cu mai puțină implicare strategică simțindu-se mai afectați.
• Apreciere: 47.7% sunt apreciați adesea pentru proiectele realizate.

Aspirații și interese

• Nevoia de competențe suplimentare: O majoritate clară (36.4% „Dezacord puternic” și 22.8% „Dezacord”) nu este de acord că a avea doar competențe de design grafic este suficient pentru activitatea profesională.
• Adaptare constantă: Un procent foarte mare de respondenți (71.9% „Acord puternic” și 25.5% „Acord”) consideră că un designer grafic trebuie să își adapteze constant setul de cunoștințe.
• Investiția în noi aptitudini: 46% investesc des și 25.8% investesc uneori în dezvoltarea de noi aptitudini.
• Importanța designului grafic în societate: Majoritatea covârșitoare (55% „Foarte important” și 30.1% „Important”) consideră designul grafic important în dezvoltarea societății.
• Viitorul designului grafic: Cuvintele care descriu cel mai bine viitorul designului grafic sunt Digital (223 mențiuni), Interactiv (220) și Flexibil (192).

Viitorul profesiei

Comunitatea de design grafic din România este într-o plină expansiune, impulsionată de accelerările tehnologice și de o societate axată pe imagine și consum. Se observă apariția și dezvoltarea unor super-specializări, precum designul de literă sau de mișcare, care extind și popularizează profesia. Deși există o dorință de profesionalizare și o comunitate activă, raportul a identificat o anumită reținere în exprimarea sinceră a opiniilor, chiar și anonim, ceea ce poate duce la răspunsuri „sigure” sau de mijloc (fenomen numit „mimarea dezirabilă”). Acest lucru poate fi influențat de o lipsă de cunoștințe despre piața muncii sau o lipsă de încredere în scopul real al studiului.

Local Design Circle își propune să continue acest demers prin apeluri constante către comunitate, pentru a contribui la schimbarea percepțiilor despre această profesie și a o consolida. Asociația invită la implicare și sprijin prin donații pentru a susține inițiative precum Raportul Local de Design Grafic, festivalul de afișe „And Now East” și „Local Design Library”.

Precizare metodologică

Raportul Local de Design Grafic, inițiat de LDC, este prima inițiativă de a sonda și analiza în profunzime realitățile și percepțiile despre profesia de designer grafic din România. Acesta a fost lansat printr-un chestionar anonim online, distribuit pe platforma Typeform, care a conținut 49 de întrebări. Chestionarul a fost completat de 334 de subiecți dintr-un total de 724 care l-au deschis, având o rată de finalizare de 73.4% și un timp mediu de completare de aproximativ 10 minute.

Deschide pagina Raportului Local Design Circle